opțiuni
  • info
2 intrări
16 definiții

Explicative DEX

ÎNZECIRE s. f. Acțiunea de a (se) înzeci. – V. înzeci.

ÎNZECIRE s. f. Acțiunea de a (se) înzeci. – V. înzeci.

înzecire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: înzeci] 1-2 (Mărire sau) înmulțire de zece ori Si: înzecit1 (1-2) . 3 (Pex) Mărire considerabilă Si: înzecit1 (3).

ÎNZECIRE s. f. Acțiunea de a înzeci.

ÎNZECI, înzecesc, vb. IV. Tranz. și refl. A face sau a deveni de zece ori mai mare, mai mult; p. ext. a (se) mări mult. – În + zece.

înzeci vtr [At: DELAVRANCEA, ap. TDRG / Pzi: ~cesc / E: în- + zece] 1-4 A (se) face de zece ori (mai mare sau) mai numeros. 5-6 (Pex) A (se) mări mult.

ÎNZECI, înzecesc, vb. IV. Tranz. și refl. A face sau a deveni de zece ori mai mare, p. ext. a (se) mări mult. – În + zece.

ÎNZECI, înzecesc, vb. IV. Tranz. A mări de zece ori, a înmulți cu zece; p. ext. a mări mult, a spori. Tu stai acasă și-ți înzecești averea, în timp ce flăcăul ista sărac îi dus la moarte. CAMILAR, N. I 267. Cînd îmi aduceam aminte de tine, parcă mi se răsucea un pumnal în coșul pieptului... îmi înzecea puterile și hotărîrea. CAMIL PETRESCU, T. II 243. Fiecare clipă de așteptare îi înzecea bătăile inimii. BUJOR, S. 46.

A ÎNZECI ~esc tranz. A face să se înzecească. /în + zece

A SE ÎNZECI pers. 3 se ~ește intranz. A se mări de zece (sau de mai multe zeci de) ori. /în + zece

înzecésc v. tr. Fac de zece orĭ maĭ mare.

Ortografice DOOM

înzecire s. f., g.-d. art. înzecirii

înzecire s. f., g.-d. art. înzecirii

înzecire s. f., g.-d. art. înzecirii

înzeci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzecesc, 3 sg. înzecește, imperf. 1 înzeceam; conj. prez. 1 sg. să înzecesc, 3 să înzecească

înzeci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzecesc, imperf. 3 sg. înzecea; conj. prez. 3 să înzecească

înzeci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzecesc, imperf. 3 sg. înzecea; conj. prez. 3 sg. și pl. înzecească

Intrare: înzecire
înzecire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzecire
  • ‑nzecire
  • înzecirea
  • ‑nzecirea
plural
  • înzeciri
  • ‑nzeciri
  • înzecirile
  • ‑nzecirile
genitiv-dativ singular
  • înzeciri
  • ‑nzeciri
  • înzecirii
  • ‑nzecirii
plural
  • înzeciri
  • ‑nzeciri
  • înzecirilor
  • ‑nzecirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: înzeci
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înzeci
  • ‑nzeci
  • înzecire
  • ‑nzecire
  • înzecit
  • ‑nzecit
  • înzecitu‑
  • ‑nzecitu‑
  • înzecind
  • ‑nzecind
  • înzecindu‑
  • ‑nzecindu‑
 singular plural
  • înzecește
  • ‑nzecește
  • înzeciți
  • ‑nzeciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înzecesc
  • ‑nzecesc
 (să)
  • înzecesc
  • ‑nzecesc
  • înzeceam
  • ‑nzeceam
  • înzecii
  • ‑nzecii
  • înzecisem
  • ‑nzecisem
a II-a (tu)
  • înzecești
  • ‑nzecești
 (să)
  • înzecești
  • ‑nzecești
  • înzeceai
  • ‑nzeceai
  • înzeciși
  • ‑nzeciși
  • înzeciseși
  • ‑nzeciseși
a III-a (el, ea)
  • înzecește
  • ‑nzecește
 (să)
  • înzecească
  • ‑nzecească
  • înzecea
  • ‑nzecea
  • înzeci
  • ‑nzeci
  • înzecise
  • ‑nzecise
plural I (noi)
  • înzecim
  • ‑nzecim
 (să)
  • înzecim
  • ‑nzecim
  • înzeceam
  • ‑nzeceam
  • înzecirăm
  • ‑nzecirăm
  • înzeciserăm
  • ‑nzeciserăm
  • înzecisem
  • ‑nzecisem
a II-a (voi)
  • înzeciți
  • ‑nzeciți
 (să)
  • înzeciți
  • ‑nzeciți
  • înzeceați
  • ‑nzeceați
  • înzecirăți
  • ‑nzecirăți
  • înzeciserăți
  • ‑nzeciserăți
  • înzeciseți
  • ‑nzeciseți
a III-a (ei, ele)
  • înzecesc
  • ‑nzecesc
 (să)
  • înzecească
  • ‑nzecească
  • înzeceau
  • ‑nzeceau
  • înzeciră
  • ‑nzeciră
  • înzeciseră
  • ‑nzeciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înzecire, înzecirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) înzeci. DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • vezi înzeci DEX '09

înzeci, înzecescverb

  • 1. A face sau a deveni de zece ori mai mare. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Tu stai acasă și-ți înzecești averea, în timp ce flăcăul ista sărac îi dus la moarte. CAMILAR, N. I 267. DLRLC
    • format_quote Cînd îmi aduceam aminte de tine, parcă mi se răsucea un pumnal în coșul pieptului... îmi înzecea puterile și hotărîrea. CAMIL PETRESCU, T. II 243. DLRLC
    • format_quote Fiecare clipă de așteptare îi înzecea bătăile inimii. BUJOR, S. 46. DLRLC
etimologie:
  • În + zece DEX '09 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.