opțiuni
  • info
2 intrări
13 definiții

Explicative DEX

ÎNVIGORARE, învigorări, s. f. Faptul de a (se) învigora. – V. învigora.

ÎNVIGORARE, învigorări, s. f. Faptul de a (se) învigora. – V. învigora.

învigorare sf [At: DEX / Pl: ~rări / E: învigora] Dobândire a vigorii.

ÎNVIGORARE s.f. Faptul de a (se) învigora. [< învigora].

ÎNVIGORA, învigorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. – În + vigoare.

ÎNVIGORA, învigorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. – În + vigoare.

învigora [At: ALEXI, W. / Pzi: ~rez / E: în- + vigoare] 1-2 vtr A (se) face viguros Si: a (se) înzdrăveni (3-4).

ÎNVIGORA vb. I. tr., refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. [< it. învigorare].

ÎNVIGORA vb. tr., refl. a (se) face viguros; a (se) însănătoși. (< it. invigorare)

A SE ÎNVIGORA mă ~ez intranz. A căpăta putere; a se întrema; a se înviora. /în + vigoare

A ÎNVIGORA ~ez tranz. A face să se învigoreze; a întrema; a înviora. /în + vigoare

Ortografice DOOM

învigorare s. f., g.-d. art. învigorării; pl. învigorări

învigora vb., ind. prez. 1 sg. învigorez, 3 sg. și pl. învigorează

Sinonime

ÎNVIGORARE s. v. întremare.

ÎNVIGORA vb. v. întrema.

Intrare: învigorare
învigorare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învigorare
  • ‑nvigorare
  • învigorarea
  • ‑nvigorarea
plural
  • învigorări
  • ‑nvigorări
  • învigorările
  • ‑nvigorările
genitiv-dativ singular
  • învigorări
  • ‑nvigorări
  • învigorării
  • ‑nvigorării
plural
  • învigorări
  • ‑nvigorări
  • învigorărilor
  • ‑nvigorărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: învigora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învigora
  • ‑nvigora
  • învigorare
  • ‑nvigorare
  • învigorat
  • ‑nvigorat
  • învigoratu‑
  • ‑nvigoratu‑
  • învigorând
  • ‑nvigorând
  • învigorându‑
  • ‑nvigorându‑
 singular plural
  • învigorează
  • ‑nvigorează
  • învigorați
  • ‑nvigorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învigorez
  • ‑nvigorez
 (să)
  • învigorez
  • ‑nvigorez
  • învigoram
  • ‑nvigoram
  • învigorai
  • ‑nvigorai
  • învigorasem
  • ‑nvigorasem
a II-a (tu)
  • învigorezi
  • ‑nvigorezi
 (să)
  • învigorezi
  • ‑nvigorezi
  • învigorai
  • ‑nvigorai
  • învigorași
  • ‑nvigorași
  • învigoraseși
  • ‑nvigoraseși
a III-a (el, ea)
  • învigorează
  • ‑nvigorează
 (să)
  • învigoreze
  • ‑nvigoreze
  • învigora
  • ‑nvigora
  • învigoră
  • ‑nvigoră
  • învigorase
  • ‑nvigorase
plural I (noi)
  • învigorăm
  • ‑nvigorăm
 (să)
  • învigorăm
  • ‑nvigorăm
  • învigoram
  • ‑nvigoram
  • învigorarăm
  • ‑nvigorarăm
  • învigoraserăm
  • ‑nvigoraserăm
  • învigorasem
  • ‑nvigorasem
a II-a (voi)
  • învigorați
  • ‑nvigorați
 (să)
  • învigorați
  • ‑nvigorați
  • învigorați
  • ‑nvigorați
  • învigorarăți
  • ‑nvigorarăți
  • învigoraserăți
  • ‑nvigoraserăți
  • învigoraseți
  • ‑nvigoraseți
a III-a (ei, ele)
  • învigorează
  • ‑nvigorează
 (să)
  • învigoreze
  • ‑nvigoreze
  • învigorau
  • ‑nvigorau
  • învigorară
  • ‑nvigorară
  • învigoraseră
  • ‑nvigoraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învigorare, învigorărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) învigora. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: întremare
etimologie:
  • vezi învigora DEX '98 DN

învigora, învigorezverb

etimologie:
  • În + vigoare DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.