2 intrări
18 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNVECINÁT, -Ă, învecinați, -te, adj. Care se învecinează cu cineva sau cu ceva; vecin. – V. învecina.
ÎNVECINÁT, -Ă, învecinați, -te, adj. Care se învecinează cu cineva sau cu ceva; vecin. – V. învecina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învecinat, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 201 / V: (înv) ~nit / Pl: ~ați, ~e / E: învecina] 1 Care este vecin cu cineva sau cu ceva. 2 Care este alături de cineva sau ceva. 3 Care are un hotar comun cu cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVECINÁT, -Ă, învecinați, -te, adj. Care se învecinează, care se află în vecinătate, în apropiere; vecin. Romînii treptat ajunseră sub Ștefan-Marele și Mihai Viteazul a fi respectați de învecinatele popoare. NEGRUZZI, S. I 201.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
învecinat a. vecin, din apropiere.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVECINÁ, învecinez, vb. I. Refl. recipr. A fi vecin cu cineva sau cu ceva; a fi alături de cineva sau de ceva, a avea hotar comun. – În + vecin.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVECINÁ, învecinez, vb. I. Refl. recipr. A fi vecin cu cineva sau cu ceva; a fi alături de cineva sau de ceva, a avea hotar comun. – În + vecin.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învecina vrr [At: DOSOFTEI, V. S. 66/2 / V: (înv; cscj) ~ni / Pzi: ~nez / E: în- + vecin] 1 (Udp „cu”) A fi vecin cu cineva sau cu ceva. 2 A fi alături de ceva sau de cineva. 3 A avea hotar comun.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVECINÁ, învecinez, vb. I. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A fi vecin cu cineva sau cu ceva, a sta alături, a avea un hotar comun; a locui în vecinătate, în apropiere. Republica Populară Romînă se învecinează la miazăzi cu Republica Populară Bulgaria.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNVECINÁ ~éz tranz. rar A face să se învecineze. /în + vecin
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNVECINÁ mă ~éz intranz. 1) A fi vecin cu cineva sau cu ceva; a avea hotar comun; a se mărgini. 2) A deveni vecin; a se face megieș. /în + vecin
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
învecinà v. a fi vecin, a locui în vecinătate.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
învecinéz v. tr. (d. vecin). Fac vecin. V. refl. Mă fac vecin. Îs vecin: noĭ ne învecinăm cu voĭ, via noastră se învecinează cu a voastră.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
învecinát adj. m., pl. învecináți; f. sg. învecinátă, pl. învecináte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!învecina (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se învecinează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înveciná vb., ind. prez. 1 sg. învecinéz, 3 sg. și pl. învecineáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNVECINÁT adj. 1. alăturat, vecin, (livr.) adiacent, (înv.) sinoriaș. (Locuri ~.) 2. limitrof, mărginaș, vecin, (reg.) megieș, mejdaș, (înv.) megieșesc, megieșit. (Pe teritoriul ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVECINAT adj. 1. alăturat, vecin, (livr.) adiacent, (înv.) sinoriaș. (Locuri ~.) 2. limitrof, mărginaș, vecin, (reg.) megieș, mejdas, (înv.) megieșesc, megieșit. (Pe teritoriul ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNVECINÁ vb. a se mărgini, (înv. și reg.) a se hotărî, a se hotărnici, a se megieși, (înv.) a se răzeși, a se răzi, a se răzori, a se sinorisi, a se țărmuri. (Se ~ la sud cu...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVECINA vb. a se mărgini, (înv. și reg.) a se hotărî, a se hotărnici, a se megieși, (înv.) a se răzeși, a se răzi, a se răzori, a se sinorisi, a se țărmuri. (Se ~ la sud cu...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
învecinat, învecinatăadjectiv
- 1. Care se învecinează cu cineva sau cu ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: vecin
- Romînii treptat ajunseră sub Ștefan-Marele și Mihai Viteazul a fi respectați de învecinatele popoare. NEGRUZZI, S. I 201. DLRLC
-
etimologie:
- învecina DEX '09 DEX '98
învecina, învecinezverb
- 1. A fi vecin cu cineva sau cu ceva; a fi alături de cineva sau de ceva, a avea hotar comun. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mărgini
- Republica Populară Română se învecinează la miazăzi cu Republica Populară Bulgaria. DLRLC
-
- 2. A deveni vecin; a se face megieș. NODEX
etimologie:
- În + vecin DEX '09 DEX '98