8 definiții pentru învățătorime

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVĂȚĂTORÍME s. f. Totalitatea învățătorilor; mulțime de învățători. – Învățător + suf. -ime.

ÎNVĂȚĂTORÍME s. f. Totalitatea învățătorilor; mulțime de învățători. – Învățător + suf. -ime.

învățătorime sf [At: DEX / Pl: -mi / E: învățător + -ime] 1 Totalitate a învățătorilor (4). 2 Mulțime de învățători (4).

ÎNVĂȚĂTORÍME s. f. Totalitatea învățătorilor. Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului, învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 464. Învățătorimea de la sate are de jucat un rol de seamă în munca de întărire a alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. REZ. HOT. I 108.

ÎNVĂȚĂTORÍME f. (colectiv de la învățător) 1) Totalitate a învățătorilor (dintr-o țară sau dintr-o localitate); corpul învățătoresc. 2) Mulțime de învățători. /învățător + suf.~ime

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

învățătorime s. f., g.-d. art. învățătorimii

învățătoríme s. f., g.-d. art. învățătorímii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVĂȚĂTORÍME s. (pop. și fam.) dăscălime. (Întreaga ~.)

ÎNVĂȚĂTORIME s. (pop. și fam.) dăscălime. (Întreaga ~.)

Intrare: învățătorime
învățătorime substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR, MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învățătorime
  • ‑nvățătorime
  • învățătorimea
  • ‑nvățătorimea
plural
  • învățătorimi
  • ‑nvățătorimi
  • învățătorimile
  • ‑nvățătorimile
genitiv-dativ singular
  • învățătorimi
  • ‑nvățătorimi
  • învățătorimii
  • ‑nvățătorimii
plural
  • învățătorimi
  • ‑nvățătorimi
  • învățătorimilor
  • ‑nvățătorimilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învățătorime, învățătorimisubstantiv feminin

  • 1. Totalitatea învățătorilor; mulțime de învățători. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dăscălime
    • format_quote Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului, învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 464. DLRLC
    • format_quote Învățătorimea de la sate are de jucat un rol de seamă în munca de întărire a alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. REZ. HOT. I 108. DLRLC
etimologie:
  • Învățător + sufix -ime. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.