opțiuni
  • info
2 intrări
14 definiții

Explicative DEX

ÎNTRARIPAT, -Ă, întraripați, -te, adj. (Înv. și pop.) Înaripat. – V. întraripa.

ÎNTRARIPAT, -Ă, întraripați, -te, adj. (Înv. și pop.) Înaripat. – V. întraripa.

întraripat, ~ă a [At: CANTEMIR, IST. 146 / Pl: ~ați, ~e / E: întraripa] (Lit; îvp) 1 Înaripat. 2 (Fig) Plin de avânt Si: însuflețit.

ÎNTRARIPAT, -Ă, întraripați, -te, adj. 1. Cu aripi; înaripat. Oamenii își făceau vizite și își admirau, unii altora, micile făpturi întraripate. PAS, Z. I 129. Și s-a strîns din zare-naltă Neamu-ntraripat, Și din crîng și de la baltă Și din șesuri, de prin grîne. COȘBUC, P. II 34. (În basme) Iată însă că se ivi, în ocoluri mari, prin slava albastră, un făt-frumos, călare pe un cal negru întraripat. VISSARION, B. 23. 2. Fig. Plin de avînt, avîntat, însuflețit, entuziast. Și din trista-mi depărtare Sufletu-mi întraripat Către Dunărea cea lată Mă făcea ca să reviu. MACEDONSKI, O. I 7.

ÎNTRARIPA, întraripez, vb. I. Tranz. (Înv. și pop.) A înaripa. – Întru + aripă.

ÎNTRARIPA, întraripez, vb. I. Tranz. (Înv. și pop.) A înaripa. – Întru + aripă.

întraripa [At: DOSOFTEI, V. S. 651 / S și: (nrc) ~r-a~ / Pzi: ~pez / E: întru + aripă] (Lit; înv) 1-2 vtr A (se) înaripa. 3 vr (Fig) A se împodobi.

ÎNTRARIPA, întraripez, vb. I. Tranz. (Rar) A înaripa.

întraripà v. a înaripa.

înaripéz și aripéz v. tr. Daŭ aripĭ, pun aripĭ, înzestrez cu aripĭ. – Vechĭ și întraripéz.

întraripéz, V. înaripez.

Ortografice DOOM

întraripa (a ~) (înv., pop.) (desp. în-tra-) vb., ind. prez. 1 sg. întraripez, 3 întraripează; conj. prez. 1 sg. să întraripez, 3 să întraripeze

!întraripa (a ~) (înv., pop.) (în-tra-) vb., ind. prez. 3 întraripează

întraripa vb. (sil. mf. într-), ind. prez. 1 sg. întraripez, 3 sg. și pl. întraripează

Sinonime

ÎNTRARIPA vb. v. înaripa.

întraripa vb. v. ÎNARIPA.

Intrare: întraripat
întraripat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întraripat
  • ‑ntraripat
  • întraripatul
  • întraripatu‑
  • ‑ntraripatul
  • ‑ntraripatu‑
  • întraripată
  • ‑ntraripată
  • întraripata
  • ‑ntraripata
plural
  • întraripați
  • ‑ntraripați
  • întraripații
  • ‑ntraripații
  • întraripate
  • ‑ntraripate
  • întraripatele
  • ‑ntraripatele
genitiv-dativ singular
  • întraripat
  • ‑ntraripat
  • întraripatului
  • ‑ntraripatului
  • întraripate
  • ‑ntraripate
  • întraripatei
  • ‑ntraripatei
plural
  • întraripați
  • ‑ntraripați
  • întraripaților
  • ‑ntraripaților
  • întraripate
  • ‑ntraripate
  • întraripatelor
  • ‑ntraripatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: întraripa
  • silabație: în-tra- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întraripa
  • ‑ntraripa
  • întraripare
  • ‑ntraripare
  • întraripat
  • ‑ntraripat
  • întraripatu‑
  • ‑ntraripatu‑
  • întraripând
  • ‑ntraripând
  • întraripându‑
  • ‑ntraripându‑
 singular plural
  • întraripează
  • ‑ntraripează
  • întraripați
  • ‑ntraripați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întraripez
  • ‑ntraripez
 (să)
  • întraripez
  • ‑ntraripez
  • întraripam
  • ‑ntraripam
  • întraripai
  • ‑ntraripai
  • întraripasem
  • ‑ntraripasem
a II-a (tu)
  • întraripezi
  • ‑ntraripezi
 (să)
  • întraripezi
  • ‑ntraripezi
  • întraripai
  • ‑ntraripai
  • întraripași
  • ‑ntraripași
  • întraripaseși
  • ‑ntraripaseși
a III-a (el, ea)
  • întraripează
  • ‑ntraripează
 (să)
  • întraripeze
  • ‑ntraripeze
  • întraripa
  • ‑ntraripa
  • întraripă
  • ‑ntraripă
  • întraripase
  • ‑ntraripase
plural I (noi)
  • întraripăm
  • ‑ntraripăm
 (să)
  • întraripăm
  • ‑ntraripăm
  • întraripam
  • ‑ntraripam
  • întrariparăm
  • ‑ntrariparăm
  • întraripaserăm
  • ‑ntraripaserăm
  • întraripasem
  • ‑ntraripasem
a II-a (voi)
  • întraripați
  • ‑ntraripați
 (să)
  • întraripați
  • ‑ntraripați
  • întraripați
  • ‑ntraripați
  • întrariparăți
  • ‑ntrariparăți
  • întraripaserăți
  • ‑ntraripaserăți
  • întraripaseți
  • ‑ntraripaseți
a III-a (ei, ele)
  • întraripează
  • ‑ntraripează
 (să)
  • întraripeze
  • ‑ntraripeze
  • întraripau
  • ‑ntraripau
  • întraripară
  • ‑ntraripară
  • întraripaseră
  • ‑ntraripaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întraripat, întraripatăadjectiv

  • 1. învechit popular Cu aripi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: înaripat
    • format_quote Oamenii își făceau vizite și își admirau, unii altora, micile făpturi întraripate. PAS, Z. I 129. DLRLC
    • format_quote Și s-a strîns din zare-naltă Neamu-ntraripat, Și din crîng și de la baltă Și din șesuri, de prin grîne. COȘBUC, P. II 34. DLRLC
    • format_quote în basme Iată însă că se ivi, în ocoluri mari, prin slava albastră, un făt-frumos, călare pe un cal negru întraripat. VISSARION, B. 23. DLRLC
  • 2. figurat Plin de avânt. DLRLC
    sinonime: avântat entuziast însuflețit
    • format_quote Și din trista-mi depărtare Sufletu-mi întraripat Către Dunărea cea lată Mă făcea ca să reviu. MACEDONSKI, O. I 7. DLRLC
etimologie:
  • vezi întraripa DEX '09 DEX '98

întraripa, întraripezverb

etimologie:
  • Întru + aripă DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.