6 definiții pentru înghionteală înghioldeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGHIONTEÁLĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire. [Var.: înghioldeálă s. f.] – Înghionti + suf. -eală.

ÎNGHIONTEÁLĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire. [Var.: înghioldeálă s. f.] – Înghionti + suf. -eală.

înghiontea sf [At: DA ms / V: ~olde~ / Pl: ~eli / E: înghionti + -eală] Înghiontire.

ÎNGHIONTEÁLĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire.

ÎNGHIOLDEÁLĂ s. f. v. înghionteală.

ÎNGHIOLDEÁLĂ s. f. v. înghionteală.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNGHIONTEÁLĂ s. v. îmbrâncire.

ÎNGHIONTEA s. ghiontire, îmboldire, îmbrînceală, îmbrîncire, îmbrîncitură, împingere, înghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire.

Intrare: înghionteală
înghionteală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghiontea
  • ‑nghiontea
  • înghionteala
  • ‑nghionteala
plural
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelile
  • ‑nghiontelile
genitiv-dativ singular
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelii
  • ‑nghiontelii
plural
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelilor
  • ‑nghiontelilor
vocativ singular
plural
înghioldeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghioldea
  • ‑nghioldea
  • înghioldeala
  • ‑nghioldeala
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelile
  • ‑nghioldelile
genitiv-dativ singular
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelii
  • ‑nghioldelii
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelilor
  • ‑nghioldelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înghionteală înghioldeală

etimologie:

  • Înghionti + sufix -eală.
    surse: DEX '09 DEX '98