2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFOFOLÍT, -Ă, înfofoliți, -te, adj. Îmbrăcat, acoperit cu (prea) multe haine groase; îmbodolit, încotoșmănat. – V. înfofoli.

ÎNFOFOLÍT, -Ă, înfofoliți, -te, adj. Îmbrăcat, acoperit cu (prea) multe haine groase; îmbodolit, încotoșmănat. – V. înfofoli.

înfofolit1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: înfofoli] 1-2 Înfofolire (1-2). 3 (Reg; pex) Îmbrobodire.

înfofolit2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: înfofoli] 1-2 Îmbrăcat cu (prea) multe haine groase Si: înhăimurat2 (1-2). 3 Înfășurat cu o basma pentru a se feri de soare sau de frig.

ÎNFOFOLÍT, -Ă, înfofoliți, -te, adj. Îmbrăcat cu multe lucruri groase; îmbodolit. V. încotoșmănat. Pe la ora opt, și-au făcut apariția primele femei încotoșmănate, înfofolite. BOGZA, Ț. 27.

ÎNFOFOLÍ, înfofolesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca sau a (se) acoperi cu (prea) multe haine groase și călduroase pentru a (se) feri de frig; a (se) îmbodoli, a (se) încotoșmăna. – Et. nec.

ÎNFOFOLÍ, înfofolesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca sau a (se) acoperi cu (prea) multe haine groase și călduroase pentru a (se) feri de frig; a (se) îmbodoli, a (se) încotoșmăna. – Et. nec.

înfofoli [At: DA / V: ~la / Pzi: ~lesc / E: nct] 1-2 vtr A (se) îmbrăca cu multe haine groase și călduroase pentru a se feri de frig Si: a (se) înhăimura. 3-4 vtr (Reg) A-și înfășură fața cu o basma pentru a se proteja de soare sau de frig. 5-6 vtr (Reg; pex) A (se) îmbrobodi.

ÎNFOFOLÍ, înfofolesc, vb. IV. Refl. A se îmbrăca sau a se acoperi cu multe haine groase și călduroase, pentru a se feri de frig; a se îmbodoli. V. încotoșmăna. După ce trenul a frînat, scîncind jalnic din nenumăratele-i articulații înghețate, ușa biroului «Mișcare» s-a dat în lături, făcînd loc unei făpturi înfofolite într-o mulțime de șube, brîie, șaluri și fulare. GALAN, Z. R. 126. ♦ Tranz. (Rar) A înfășura, a îmbrobodi. Parcă nici n-o atinsese valul vremii. Aceeași bătrînică, sprintenă și veselă și dulce la vorbă, aceiași ochi mici, întrebători, același chip uscat, înfofolit în aceeași maramă albă. VLAHUȚĂ, O. A. II 272.

A ÎNFOFOLÍ ~ésc tranz. A îmbrăca cu haine multe și groase (pentru a feri de frig); a încotoșmăna; a îmbodoli; a cocoloși. /Orig. nec.

încotoșmănéz, încotoșméz, încotroșméz și încotroșnéz v. tr. (d. contoș, contuș, adică „îmbrac în contoș”. Întîĭ s’a zis *încontoșmănez, apoĭ încot-, ca’n Costantin, vulg. cotigent, îld. Constantin, contingent. V. cotoșman). Fam. Îmbrac cu prea multe haĭne. – Și îmboborojésc, îmbodolésc, înfofolésc, înhăĭburéz. V. motrună.

înfofolésc v. tr. (var. din înfofolocesc și îmboborojesc). Încotoșmănez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înfofolí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înfofolésc, imperf. 3 sg. înfofoleá; conj. prez. 3 să înfofoleáscă

înfofolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înfofolésc, imperf. 3 sg. înfofoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. înfofoleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNFOFOLÍT adj. încotoșmănat, (reg.) cocolit, îmbodolit.

ÎNFOFOLIT adj. încotoșmănat, (reg.) cocolit, îmbodolit.

ÎNFOFOLÍ vb. a (se) încotoșmăna, (înv. și pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) cocoli, a (se) cocoloși, a (se) îmbodoli, a (se) încrosna, a (se) înhăimura, (prin vestul Transilv.) a (se) bloboji.

ÎNFOFOLI vb. a (se) încotoșmăna, (înv. și pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) cocoli, a (se) cocoloși, a (se) îmbodoli, a (se) încrosna, a (se) înhăimura, (prin vestul Transilv.) a (se) bloboji.

Intrare: înfofolit
înfofolit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfofolit
  • ‑nfofolit
  • înfofolitul
  • înfofolitu‑
  • ‑nfofolitul
  • ‑nfofolitu‑
  • înfofoli
  • ‑nfofoli
  • înfofolita
  • ‑nfofolita
plural
  • înfofoliți
  • ‑nfofoliți
  • înfofoliții
  • ‑nfofoliții
  • înfofolite
  • ‑nfofolite
  • înfofolitele
  • ‑nfofolitele
genitiv-dativ singular
  • înfofolit
  • ‑nfofolit
  • înfofolitului
  • ‑nfofolitului
  • înfofolite
  • ‑nfofolite
  • înfofolitei
  • ‑nfofolitei
plural
  • înfofoliți
  • ‑nfofoliți
  • înfofoliților
  • ‑nfofoliților
  • înfofolite
  • ‑nfofolite
  • înfofolitelor
  • ‑nfofolitelor
vocativ singular
plural
Intrare: înfofoli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înfofoli
  • ‑nfofoli
  • înfofolire
  • ‑nfofolire
  • înfofolit
  • ‑nfofolit
  • înfofolitu‑
  • ‑nfofolitu‑
  • înfofolind
  • ‑nfofolind
  • înfofolindu‑
  • ‑nfofolindu‑
singular plural
  • înfofolește
  • ‑nfofolește
  • înfofoliți
  • ‑nfofoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înfofolesc
  • ‑nfofolesc
(să)
  • înfofolesc
  • ‑nfofolesc
  • înfofoleam
  • ‑nfofoleam
  • înfofolii
  • ‑nfofolii
  • înfofolisem
  • ‑nfofolisem
a II-a (tu)
  • înfofolești
  • ‑nfofolești
(să)
  • înfofolești
  • ‑nfofolești
  • înfofoleai
  • ‑nfofoleai
  • înfofoliși
  • ‑nfofoliși
  • înfofoliseși
  • ‑nfofoliseși
a III-a (el, ea)
  • înfofolește
  • ‑nfofolește
(să)
  • înfofolească
  • ‑nfofolească
  • înfofolea
  • ‑nfofolea
  • înfofoli
  • ‑nfofoli
  • înfofolise
  • ‑nfofolise
plural I (noi)
  • înfofolim
  • ‑nfofolim
(să)
  • înfofolim
  • ‑nfofolim
  • înfofoleam
  • ‑nfofoleam
  • înfofolirăm
  • ‑nfofolirăm
  • înfofoliserăm
  • ‑nfofoliserăm
  • înfofolisem
  • ‑nfofolisem
a II-a (voi)
  • înfofoliți
  • ‑nfofoliți
(să)
  • înfofoliți
  • ‑nfofoliți
  • înfofoleați
  • ‑nfofoleați
  • înfofolirăți
  • ‑nfofolirăți
  • înfofoliserăți
  • ‑nfofoliserăți
  • înfofoliseți
  • ‑nfofoliseți
a III-a (ei, ele)
  • înfofolesc
  • ‑nfofolesc
(să)
  • înfofolească
  • ‑nfofolească
  • înfofoleau
  • ‑nfofoleau
  • înfofoli
  • ‑nfofoli
  • înfofoliseră
  • ‑nfofoliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înfofolit

etimologie:

  • vezi înfofoli
    surse: DEX '09 DEX '98

înfofoli înfofolire înfofolit

  • 1. A (se) îmbrăca sau a (se) acoperi cu (prea) multe haine groase și călduroase pentru a (se) feri de frig; a (se) îmbodoli, a (se) încotoșmăna.
    exemple
    • După ce trenul a frînat, scîncind jalnic din nenumăratele-i articulații înghețate, ușa biroului «Mișcare» s-a dat în lături, făcînd loc unei făpturi înfofolite într-o mulțime de șube, brîie, șaluri și fulare. GALAN, Z. R. 126.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Parcă nici n-o atinsese valul vremii. Aceeași bătrînică, sprintenă și veselă și dulce la vorbă, aceiași ochi mici, întrebători, același chip uscat, înfofolit în aceeași maramă albă. VLAHUȚĂ, O. A. II 272.
        surse: DLRLC

etimologie: