11 definiții pentru încresta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încresta2 vtr [At: DA ms / Pzi: ~tez / E: în- + cresta] (Îrg) 1-2 A (se) cresta.

încresta1 [At: DOSOFTEI, V. S. 51 / V: (cscj) ~ti, ~riști / Pzi: ~tez, (Trs) ~rest / E: slv кръстъ] 1 vr (Înv) A se închina. 2 vt (Înv) A încondeia ouă roșii. 3 vr (Reg) A se găti frumos.

ÎNCRESTÁ, încrestez, vb. I. Tranz. (Rar) A cresta. Bățul meșterește în coajă încrestase. La TDRG.

încrestà v. 1. a face semne, a scobi în lemn: a încrusta zilele de lucru; 2. fig. a răni: chiar pe mine m’au ’ncrestat la gură AL. [V. cresta].

crestéz și încr- v. tr. (rut. krestiti, rus. -ítĭ, însemn cu crucĭ tăind orĭ zgîriind, d. krest, vsl. krĭstŭ, cruce, d. vgerm. Krist, Hristos. V. încrestesc și creștin și cp. cu scrijilesc). Fac tăĭeturĭ saŭ zgîrieturĭ pe un băț saŭ pe o margine de masă și maĭ ales pe răboj: a cresta răboju.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

încrestá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 încresteáză

încrestá vb., ind. prez. 1 sg. încrestéz, 3 sg. și pl. încresteáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

încrestá, încrestéz, vb. I refl. (reg.) a se închina, a-și face semnul crucii.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a încresta răbojul expr. (friz.) a tăia un client cu foarfeca la ureche.

Intrare: încresta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încresta
  • ‑ncresta
  • încrestare
  • ‑ncrestare
  • încrestat
  • ‑ncrestat
  • încrestatu‑
  • ‑ncrestatu‑
  • încrestând
  • ‑ncrestând
  • încrestându‑
  • ‑ncrestându‑
singular plural
  • încrestea
  • ‑ncrestea
  • încrestați
  • ‑ncrestați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încrestez
  • ‑ncrestez
(să)
  • încrestez
  • ‑ncrestez
  • încrestam
  • ‑ncrestam
  • încrestai
  • ‑ncrestai
  • încrestasem
  • ‑ncrestasem
a II-a (tu)
  • încrestezi
  • ‑ncrestezi
(să)
  • încrestezi
  • ‑ncrestezi
  • încrestai
  • ‑ncrestai
  • încrestași
  • ‑ncrestași
  • încrestaseși
  • ‑ncrestaseși
a III-a (el, ea)
  • încrestea
  • ‑ncrestea
(să)
  • încresteze
  • ‑ncresteze
  • încresta
  • ‑ncresta
  • încrestă
  • ‑ncrestă
  • încrestase
  • ‑ncrestase
plural I (noi)
  • încrestăm
  • ‑ncrestăm
(să)
  • încrestăm
  • ‑ncrestăm
  • încrestam
  • ‑ncrestam
  • încrestarăm
  • ‑ncrestarăm
  • încrestaserăm
  • ‑ncrestaserăm
  • încrestasem
  • ‑ncrestasem
a II-a (voi)
  • încrestați
  • ‑ncrestați
(să)
  • încrestați
  • ‑ncrestați
  • încrestați
  • ‑ncrestați
  • încrestarăți
  • ‑ncrestarăți
  • încrestaserăți
  • ‑ncrestaserăți
  • încrestaseți
  • ‑ncrestaseți
a III-a (ei, ele)
  • încrestea
  • ‑ncrestea
(să)
  • încresteze
  • ‑ncresteze
  • încrestau
  • ‑ncrestau
  • încresta
  • ‑ncresta
  • încrestaseră
  • ‑ncrestaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încresta

etimologie: