2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încazarmat, ~ă a [At: MAIORESCU, D. I, 476 / Pl: ~ați, ~e / E: încazarma] 1 (D. soldați, trupe, colectivități umane) Instalat în cazarmă. 2 (D. soldați, trupe, colectivități umane) Supus unui regim de cazarmă. 3 Reținut în cazarmă. 4 (D. instituții) Transformat în cazarmă.

încazarma vt [At: DA ms / Pzi: ~mez / E: în- + cazarmă] 1 (C. i. soldați, trupe, colectivități uname) A instala în cazarmă. 2 (C. i. soldați, trupe, colectivități umane) A reține în cazarmă. 3 (C. i. instituții) A transforma în cazarmă.

ÎNCAZARMÁ, încazarmez, vb. I. Tranz. A instala ostașii în cazarmă; a reține ostașii ziua și noaptea în cazarmă. – În + cazarmă.

ÎNCAZARMÁ, încazarmez, vb. I. Tranz. A instala ostașii în cazarmă; a reține ostașii ziua și noaptea în cazarmă. – În + cazarmă.

ÎNCAZARMÁ, încazarmez, vb. I. Tranz. (Cu privire la ostași) A așeza, a repartiza în cazarmă. ♦ A reține ziua și noaptea în cazarmă.

ÎNCAZARMÁ vb. I. tr. A stabili ostașii în cazarmă. ♦ A reține, a consemna ostașii în cazarmă ziua și noaptea. [Cf. fr. encaserner].

ÎNCAZARMÁ vb. tr. a stabili ostașii în cazarmă. ◊ a consemna în cazarmă. (după fr. encaserner)

A ÎNCAZARMÁ ~éz tranz. (unități militare sau militari) 1) A instala în cazarmă. 2) A reține în cazarmă (pentru un timp îndelungat). /în + cazarmă

încazarmà v. a pune în cazarmă.

încazarméz v. tr. Așez, pun trupele în cazarmă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

încazarmá (a ~) vb., ind. prez. 3 încazarmeáză

încazarmá vb., ind. prez. 1 sg. încazarméz, 3 sg. și pl. încazarmeáză

Intrare: încazarmat
încazarmat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încazarmat
  • ‑ncazarmat
  • încazarmatul
  • încazarmatu‑
  • ‑ncazarmatul
  • ‑ncazarmatu‑
  • încazarma
  • ‑ncazarma
  • încazarmata
  • ‑ncazarmata
plural
  • încazarmați
  • ‑ncazarmați
  • încazarmații
  • ‑ncazarmații
  • încazarmate
  • ‑ncazarmate
  • încazarmatele
  • ‑ncazarmatele
genitiv-dativ singular
  • încazarmat
  • ‑ncazarmat
  • încazarmatului
  • ‑ncazarmatului
  • încazarmate
  • ‑ncazarmate
  • încazarmatei
  • ‑ncazarmatei
plural
  • încazarmați
  • ‑ncazarmați
  • încazarmaților
  • ‑ncazarmaților
  • încazarmate
  • ‑ncazarmate
  • încazarmatelor
  • ‑ncazarmatelor
vocativ singular
plural
Intrare: încazarma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încazarma
  • ‑ncazarma
  • încazarmare
  • ‑ncazarmare
  • încazarmat
  • ‑ncazarmat
  • încazarmatu‑
  • ‑ncazarmatu‑
  • încazarmând
  • ‑ncazarmând
  • încazarmându‑
  • ‑ncazarmându‑
singular plural
  • încazarmea
  • ‑ncazarmea
  • încazarmați
  • ‑ncazarmați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încazarmez
  • ‑ncazarmez
(să)
  • încazarmez
  • ‑ncazarmez
  • încazarmam
  • ‑ncazarmam
  • încazarmai
  • ‑ncazarmai
  • încazarmasem
  • ‑ncazarmasem
a II-a (tu)
  • încazarmezi
  • ‑ncazarmezi
(să)
  • încazarmezi
  • ‑ncazarmezi
  • încazarmai
  • ‑ncazarmai
  • încazarmași
  • ‑ncazarmași
  • încazarmaseși
  • ‑ncazarmaseși
a III-a (el, ea)
  • încazarmea
  • ‑ncazarmea
(să)
  • încazarmeze
  • ‑ncazarmeze
  • încazarma
  • ‑ncazarma
  • încazarmă
  • ‑ncazarmă
  • încazarmase
  • ‑ncazarmase
plural I (noi)
  • încazarmăm
  • ‑ncazarmăm
(să)
  • încazarmăm
  • ‑ncazarmăm
  • încazarmam
  • ‑ncazarmam
  • încazarmarăm
  • ‑ncazarmarăm
  • încazarmaserăm
  • ‑ncazarmaserăm
  • încazarmasem
  • ‑ncazarmasem
a II-a (voi)
  • încazarmați
  • ‑ncazarmați
(să)
  • încazarmați
  • ‑ncazarmați
  • încazarmați
  • ‑ncazarmați
  • încazarmarăți
  • ‑ncazarmarăți
  • încazarmaserăți
  • ‑ncazarmaserăți
  • încazarmaseți
  • ‑ncazarmaseți
a III-a (ei, ele)
  • încazarmea
  • ‑ncazarmea
(să)
  • încazarmeze
  • ‑ncazarmeze
  • încazarmau
  • ‑ncazarmau
  • încazarma
  • ‑ncazarma
  • încazarmaseră
  • ‑ncazarmaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încazarma încazarmare

  • 1. A instala ostașii în cazarmă; a reține ostașii ziua și noaptea în cazarmă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

  • În + cazarmă
    surse: DEX '09 DEX '98 DN