2 intrări
11 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.
incastra vt vz încastra
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încastra vt [At: DA ms / V: (rar) in~ / Pzi: ~rez / E: fr encastrer, it încastrare] 1 (Teh) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. 2 (Aht) A fixa capetele unei grinzi în cuibul alteia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.[1]
- Var. incastra (după definiția din DN) — LauraGellner
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. A înțepeni un corp în altul. ♦ A realiza între două corpuri o legătură care să împiedice orice mișcare relativă a lor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCASTRÁ vb. I. v. încastra.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCASTRÁ vb. I. tr. A înțepeni, a lega fix două corpuri (îmbucându-le unul în altul, în falțuri etc.) în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație a lor. [Var. incastra vb. I. / < fr. encastrer, cf. it. incastrare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCASTRÁ vb. tr. a înțepeni, a lega fix două corpuri în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație. (< fr. encastrer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ÎNCASTRÁ ~éz tranz. tehn. (corpuri, elemente ale unui corp etc.) A fixa printr-o legătură pentru a împiedica mișcarea relativă. [Sil. -cas-tra] /<fr. encastrer[1]
- Var. incastra (după definiția din DN) — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
încastrá (a ~) vb., ind. prez. 3 încastreáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încastrá vb., ind. prez. 1 sg. încastréz, 3 sg. și pl. încastreáză[1]
- Var. incastra (după definiția din DN) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
încastra încastrare incastra incastrare
- 1. tehnică A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- limba franceză encastrersurse: DEX '09 DEX '98 DN