opțiuni
  • info

11 definiții pentru încastrat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCASTRA, încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.

incastra vt vz încastra

încastra vt [At: DA ms / V: (rar) in~ / Pzi: ~rez / E: fr encastrer, it încastrare] 1 (Teh) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. 2 (Aht) A fixa capetele unei grinzi în cuibul alteia.

ÎNCASTRA, încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.[1]

  1. Var. incastra (după definiția din DN) — LauraGellner

ÎNCASTRA, încastrez, vb. I. Tranz. A înțepeni un corp în altul. ♦ A realiza între două corpuri o legătură care să împiedice orice mișcare relativă a lor.

INCASTRA vb. I. v. încastra.

ÎNCASTRA vb. I. tr. A înțepeni, a lega fix două corpuri (îmbucîndu-le unul în altul, în falțuri etc.) în așa fel încît să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație a lor. [Var. incastra vb. I. / < fr. encastrer, cf. it. incastrare].

ÎNCASTRA vb. tr. a înțepeni, a lega fix două corpuri în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație. (< fr. encastrer)

A ÎNCASTRA ~ez tranz. tehn. (corpuri, elemente ale unui corp etc.) A fixa printr-o legătură pentru a împiedica mișcarea relativă. [Sil. -cas-tra] /<fr. encastrer[1]

  1. Var. incastra (după definiția din DN) — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încastra (a ~) vb., ind. prez. 3 încastrează

încastra vb., ind. prez. 1 sg. încastrez, 3 sg. și pl. încastrează[1]

  1. Var. incastra (după definiția din DN) — LauraGellner
Intrare: încastrat
încastrat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încastrat
  • ‑ncastrat
  • încastratul
  • încastratu‑
  • ‑ncastratul
  • ‑ncastratu‑
  • încastrată
  • ‑ncastrată
  • încastrata
  • ‑ncastrata
plural
  • încastrați
  • ‑ncastrați
  • încastrații
  • ‑ncastrații
  • încastrate
  • ‑ncastrate
  • încastratele
  • ‑ncastratele
genitiv-dativ singular
  • încastrat
  • ‑ncastrat
  • încastratului
  • ‑ncastratului
  • încastrate
  • ‑ncastrate
  • încastratei
  • ‑ncastratei
plural
  • încastrați
  • ‑ncastrați
  • încastraților
  • ‑ncastraților
  • încastrate
  • ‑ncastrate
  • încastratelor
  • ‑ncastratelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încastra, încastrezverb

  • 1. tehnică A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.