16 definiții pentru înadins într-adins


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înadins av [At: DA ms / S și: înna~ / E: în- + adins] Intenționat.

ÎNADÍNS adv. Cu un anumit scop, anume, intenționat. – În + adins.

ÎNADÍNS adv. Cu un anumit scop, anume, intenționat. – În + adins.

ÎNADÍNS adv. Cu un anumit scop, anume, intenționat; dinadins. I se părea că învățătorul exagerează înadins ca să-i arate lui cît se interesează de soarta tuturor. REBREANU, R. I 102. Se oprește îndată, de teamă să nu-și aprindă paie în cap din partea bătrînului, și schimbă vorba înadins. SP. POPESCU, M. G. 25. ◊ (Adjectival, neobișnuit) A fost din parte-i și o înadinsă cercare de a constrînge. ODOBESCU, S. I 250. – Formă gramaticală: (adjectival, f.) înadinsă. - Variantă: într-adíns (SBIERA, P. 212) adv.

ÎNADÍNS adv. Cu un anumit scop, anume, intenționat. ◊ (Adjectival, neobișnuit) A fost din parte-i și o înadinsă cercare de a constrânge (ODOBESCU). [Formă gramaticală: (adjectival, f.) înadinsă.Var.: într-adins adv.] – Din în + adins.

ÎNADÍNS adv. În mod intenționat; special; dinadins. A exagera ~. [Sil. în-a-] /<lat. în + adins

înadins adv. 1. cu intențiune sau precugetare; 2. cu un scop anume. [V. adins].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!înadíns (î-na-/în-a-) adv.

înadíns adv. (sil. mf. în-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNADINS adv. anume, dinadins, expres, intenționat, special. (A procedat ~ astfel.)

Intrare: înadins
înadins adverb
  • silabație: î-na-dins, în-a-dins
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • înadins
  • ‑nadins
într-adins adverb
adverb (I8)
  • într-adins
  • ‑ntr-adins
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înadins într-adins

  • 1. Cu un anumit scop.
    exemple
    • I se părea că învățătorul exagerează înadins ca să-i arate lui cît se interesează de soarta tuturor. REBREANU, R. I 102.
      surse: DLRLC
    • Se oprește îndată, de teamă să nu-și aprindă paie în cap din partea bătrînului, și schimbă vorba înadins. SP. POPESCU, M. G. 25.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival neobișnuit A fost din parte-i și o înadinsă cercare de a constrînge. ODOBESCU, S. I 250.
      surse: DLRLC
  • comentariu (și) adjectival feminin Formă gramaticală: înadinsă.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • În + adins
    surse: DEX '09 DEX '98