3 intrări
- înălbit (adj.) nălbit
- înălbit (s.n.)
- înălbi nălbi
30 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNĂLBÍT1 s. n. Faptul de a (se) înălbi; înălbire. – V. înălbi.
ÎNĂLBÍT2, -Ă, înălbiți, -te, adj. Albit2. [Var.: (reg.) nălbít, -ă adj.] – V. înălbi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNĂLBÍT2, -Ă, înălbiți, -te, adj. Albit2. [Var.: (reg.) nălbít, -ă adj.] – V. înălbi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înălbit2, ~ă a [At: DA / V: (îvp) nălbit / Pl: ~iți, ~e / E: înălbi] 1 Care își schimbă culoarea în mai alb. 2 Vopsit în alb. 3 Decolorat2. 4 (Pop) Fardat2. 5 (Rar) Încărunțit2. 6 (Fig) Curățat2 .
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înălbit1 sn [At: DA / V: (îvp) nălbit / Pl: ~uri / E: înălbi] 1-3 Înălbire (1-3). 4 Fardare. 5 Decolorare. 6 (Rar) Încărunțire. 7 (Fig) Curățare. 8 Înălbire (8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNĂLBÍT1 s. n. Faptul de a înălbi; înălbire. – V. înălbi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNĂLBÍT2, -Ă, înălbiți, -te, adj. Albit2. Ca pe o tîmplă înălbită... se zăresc zăpezile. BOGZA, C. O. 45. Pe cîmpia înălbită, netedă, strălucitoare, Se văd insule de codri. ALECSANDRI, P. A. 114. – Variantă: nălbít, -ă (DELAVRANCEA, S. 33) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNĂLBÍT1 s. n. Faptul de a înălbi. Înălbitul pînzei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNĂLBÍ, înălbesc, vb. IV. Tranz. A face să devină alb. ♦ Intranz. și refl. (Rar) A deveni alb, a părea alb. [Var.: (reg.) nălbí vb. IV] – În + albi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNĂLBÍ, înălbesc, vb. IV. Tranz. A face să devină alb. ♦ Intranz. și refl. (Rar) A deveni alb, a părea alb. [Var.: (reg.) nălbí vb. IV] – În + albi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
NĂLBÍ vb. IV v. înălbi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NĂLBÍ vb. IV v. înălbi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂLBÍ vb. IV v. înălbi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂLBÍT, -Ă adj. v. înălbit2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NĂLBÍT, -Ă adj. v. înălbit2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înălbi [At: BELDIMAN, V. P. I, 82/4 / V: (îvp) nălbi / Pzi: ~besc / E: în- + albi] 1-4 vir A deveni (mai) alb. 5-6 vtr (Pop) A (se) farda. 7 vt A vopsi în alb. 8 vt A decolora. 9 vi (Rar) A încărunți. 10-11 vtr (Fig) A (se) curăța. 12-13 vtr (Fig) A (se) purifica de păcate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNĂLBÍ, înălbesc, vb. IV. Tranz. A face să devină alb. [Fulgii] au coborît leneși, tremurători și au înălbit pînă în zare fața pămîntului. SADOVEANU, O. VII 331. Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, inălbind păreții. EMINESCU, O. I 202. ♦ Intranz. (Rar) A deveni alb, a părea alb. Fluturașul argintiu Înălbește în albastru. BELDICEANU, P. 58. – Variantă: nălbí (DELAVRANCEA, S. 165) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂLBÍT, -Ă adj. v. înălbit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE ÎNĂLBÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni alb; a căpăta culoarea albă. 2) A pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi (soare, ploi). 3) fig. (ființe) A face să devină cărunt; a încărunți.1 s-au ~it tâmplele. /în + a albi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ÎNĂLBÍ ~ésc 1. tranz. A face să se înălbească. ~ rufele. 2. intranz. pop. A se vedea alb (pe un fond închis); a bate în alb. [Sil. în-ăl-] /în + a albi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înălbi v. 1. a albi: câte oase au înălbit! POP.; 2. a se face alb: se înălbi ca ceara. [Lat INALBESCERE]. V. nălbi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nălbì v. 1. a înălbi; 2. a albi pânza.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nălbit n. albitul pânzei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
albésc v. tr. (d. alb). Fac alb: a albi pînză. V. intr. Devin alb la păr: am albit de atîtea nevoĭ. Apar în alb: începeaŭ să se vadă casele albind. V. refl. Devin alb: rufele s’aŭ albit. – Și înălbesc (tr. și refl.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înălbésc, V. albesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: î-năl-bit, în-ăl-bit
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: î-năl-bit, în-ăl-bit
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: î-năl-bi, în-ăl-bi
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
înălbit (adj.) nălbit
- 1. albit (adj.)surse: DEX '09 DLRLC 2 exempleexemple
- Ca pe o tîmplă înălbită... se zăresc zăpezile. BOGZA, C. O. 45.surse: DLRLC
- Pe cîmpia înălbită, netedă, strălucitoare, Se văd insule de codri. ALECSANDRI, P. A. 114.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi înălbisurse: DEX '09
înălbit (s.n.)
- 1. Faptul de a (se) înălbi.exemple
- Înălbitul pânzei.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi înălbisurse: DEX '98 DEX '09
înălbi nălbi
- 1. A face să devină alb.exemple
- [Fulgii] au coborît leneși, tremurători și au înălbit pînă în zare fața pămîntului. SADOVEANU, O. VII 331.surse: DLRLC
- Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții. EMINESCU, O. I 202.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Fluturașul argintiu Înălbește în albastru. BELDICEANU, P. 58.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- În + albisurse: DEX '98 DEX '09