2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împistrit2, ~ă a [At: BIBLIA (1688) 22/2 / V: ~pes~ / Pl: ~iți, ~e / E: împistri] 1 Împestrițat (1). 2 Brodat. 3 Împodobit. 4 (D. lemn) Care a fost crestat ornamental Si: împistricit (4). 5 Colorat. 6 Care a fost împodobit cu desene Si: împistricit (6), încrestit (4). 7 (D. ouă) Încondeiat.

împistrit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: împistri] 1 împestrițare (1). 2 Brodare. 3 Înfrumusețare. 4 Împistrire (4). 5 Colorare. 6-7 Împistrire (6-7).

ÎMPISTRÍT, -Ă, împistriți, -te, adj. (Reg.) Care este împodobit cu desene sau cu flori, cu ornamente de diverse culori și forme; spec. încondeiat. – V. împistri.

ÎMPISTRÍT, -Ă, împistriți, -te, adj. (Reg.) Care este împodobit cu desene sau cu flori, cu ornamente de diverse culori și forme; spec. încondeiat. – V. împistri.

ÎMPISTRÍT, -Ă, împistriți, -te, adj. (Regional) Împestrițat, zugrăvit. Alungat-o-ai pe dînsa ca, departe de părinți, În coliba împistrită ea să nasc-un pui de prinț. EMINESCU, O. I 83. Am o botă împistrită Și în pod svîrlită (Păpușoiul). GOROVEI, C. 277.

împestrit, ~ă a vz împistrit2

împistri vt [At: CANTEMIR, IST. 143 / V: închi~, ~pes~ / Pzi: ~resc / E: vsl пьстрити cf împestrița] 1 A împestrița (1). 2 A broda. 3 A împodobi (4). 4 A face crestături în lemn Si: a împistrici (4). 5 A colora. 6 A împodobi cu desene Si: a împistrici (6). 7 A încondeia ouă de Paști Si: a împistrici (7).

ÎMPISTRÍ, împistresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A împodobi o pânză, o cămașă etc. cu desene, cu motive florale etc. de diverse culori; spec. a încondeia ouă de Paști. – Cf. sl. pĩstriti.

ÎMPISTRÍ, împistresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A împodobi o pânză, o cămașă etc. cu desene, cu motive florale etc. de diverse culori; spec. a încondeia ouă de Paști. – Cf. sl. pĩstriti.

ÎMPISTRÍ, împistresc, vb. IV. Tranz. (Regional) A împestrița, a împodobi cu desene, a încondeia. Ploscele... impistrite foarte frumos, tot cu argint și cu aur. SBIERA, P. 68. ◊ Refl. pas. Unele ouă se... împistresc foarte frumos. ȘEZ. VII 116.

împistrì v. a împodobi cu colori variate: în coliba ’mpistrită EM. [V. pistră].

împistrésc, -truĭésc și împistrițéz, V. împestrițez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

împistrí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împistrésc, imperf. 3 sg. împistreá; conj. prez. 3 împistreáscă

împistrí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împistrésc, imperf. 3 sg. împistreá; conj. prez. 3 sg. și pl. împistreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPISTRÍT adj. v. brodat, încondeiat.

împistrit adj. v. BRODAT. ÎNCONDEIAT.

ÎMPISTRÍ vb. v. broda, coase, încondeia.

împistri vb. v. BRODA. COASE. ÎNCONDEIA.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

împistrít, -ă, împistriți, -te, adj. – (reg.) Decorat, încondeiat. – Din împistri.

împistrí, împistresc, vb. tranz. – (reg.) A decora, a broda, a încondeia: „Împtístrește, / Popistrește / Gulerași frățâne-so, / Cameșă tătâne-so” (Calendar, 1980: 4). – Cf. sl. pǐstriti (Scriban, DEX, MDA).

împistrí, împistresc, vb. tranz. – A decora, a broda, a încondeia: „Împtístrește, / Popistrește / Gulerași frățâne-so, / Cameșă tatâne-so” (Calendar 1980: 4). – Cf. sl. pǐstriti.

Intrare: împistrit
împistrit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împistrit
  • ‑mpistrit
  • împistritul
  • împistritu‑
  • ‑mpistritul
  • ‑mpistritu‑
  • împistri
  • ‑mpistri
  • împistrita
  • ‑mpistrita
plural
  • împistriți
  • ‑mpistriți
  • împistriții
  • ‑mpistriții
  • împistrite
  • ‑mpistrite
  • împistritele
  • ‑mpistritele
genitiv-dativ singular
  • împistrit
  • ‑mpistrit
  • împistritului
  • ‑mpistritului
  • împistrite
  • ‑mpistrite
  • împistritei
  • ‑mpistritei
plural
  • împistriți
  • ‑mpistriți
  • împistriților
  • ‑mpistriților
  • împistrite
  • ‑mpistrite
  • împistritelor
  • ‑mpistritelor
vocativ singular
plural
împestrit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împestrit
  • ‑mpestrit
  • împestritul
  • ‑mpestritul
  • împestri
  • ‑mpestri
  • împestrita
  • ‑mpestrita
plural
  • împestriți
  • ‑mpestriți
  • împestriții
  • ‑mpestriții
  • împestrite
  • ‑mpestrite
  • împestritele
  • ‑mpestritele
genitiv-dativ singular
  • împestrit
  • ‑mpestrit
  • împestritului
  • ‑mpestritului
  • împestrite
  • ‑mpestrite
  • împestritei
  • ‑mpestritei
plural
  • împestriți
  • ‑mpestriți
  • împestriților
  • ‑mpestriților
  • împestrite
  • ‑mpestrite
  • împestritelor
  • ‑mpestritelor
vocativ singular
plural
Intrare: împistri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împistri
  • ‑mpistri
  • împistrire
  • ‑mpistrire
  • împistrit
  • ‑mpistrit
  • împistritu‑
  • ‑mpistritu‑
  • împistrind
  • ‑mpistrind
  • împistrindu‑
  • ‑mpistrindu‑
singular plural
  • împistrește
  • ‑mpistrește
  • împistriți
  • ‑mpistriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împistresc
  • ‑mpistresc
(să)
  • împistresc
  • ‑mpistresc
  • împistream
  • ‑mpistream
  • împistrii
  • ‑mpistrii
  • împistrisem
  • ‑mpistrisem
a II-a (tu)
  • împistrești
  • ‑mpistrești
(să)
  • împistrești
  • ‑mpistrești
  • împistreai
  • ‑mpistreai
  • împistriși
  • ‑mpistriși
  • împistriseși
  • ‑mpistriseși
a III-a (el, ea)
  • împistrește
  • ‑mpistrește
(să)
  • împistrească
  • ‑mpistrească
  • împistrea
  • ‑mpistrea
  • împistri
  • ‑mpistri
  • împistrise
  • ‑mpistrise
plural I (noi)
  • împistrim
  • ‑mpistrim
(să)
  • împistrim
  • ‑mpistrim
  • împistream
  • ‑mpistream
  • împistrirăm
  • ‑mpistrirăm
  • împistriserăm
  • ‑mpistriserăm
  • împistrisem
  • ‑mpistrisem
a II-a (voi)
  • împistriți
  • ‑mpistriți
(să)
  • împistriți
  • ‑mpistriți
  • împistreați
  • ‑mpistreați
  • împistrirăți
  • ‑mpistrirăți
  • împistriserăți
  • ‑mpistriserăți
  • împistriseți
  • ‑mpistriseți
a III-a (ei, ele)
  • împistresc
  • ‑mpistresc
(să)
  • împistrească
  • ‑mpistrească
  • împistreau
  • ‑mpistreau
  • împistri
  • ‑mpistri
  • împistriseră
  • ‑mpistriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împistrit împestrit

etimologie:

  • vezi împistri
    surse: DEX '98 DEX '09

împistri

etimologie: