2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împintenat, ~ă a [At: ALECSANDRI, T. 1319 / Pl: ~ați, ~e / E: împintena] (D. cai) Înțepat cu pintenii de către călăreț, pentru a alerga mai repede.

ÎMPINTENÁT, -Ă, împintenați, -te, adj. (Rar) Prevăzut cu pinteni. – În + pinten + suf. -at.

ÎMPINTENÁT, -Ă, împintenați, -te, adj. (Rar) Prevăzut cu pinteni. – În + pinten + suf. -at.

ÎMPINTENÁT, -Ă, împintenați, -te, adj. (Rar) Prevăzut cu pinteni. Iată-mă împintenat și încravașat! ALECSANDRI, T. 1319.

ÎMPINTENÁT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre cai) v. A ÎMPINTENA. 2) Care are pinteni. /în + pinten + suf. ~at

împintena vt [At: CADE / V: (cscj) ~ni / Pzi: ~nez / E: în- + pinten] (D. cai) A fi înțepat cu pintenii de către călăreț pentru a alerga mai repede.

ÎMPINTENÁ, împintenez, vb. I. Tranz. (Rar) A da pinteni calului. – În + pinten.

ÎMPINTENÁ, împintenez, vb. I. Tranz. (Rar) A da pinteni calului. – În + pinten.

ÎMPINTENÁ, împintenez, vb. I. Tranz. (Rar, cu privire la cai) A îmboldi cu pintenii, a da pinteni. Pinteni-mi d-oțel Împintenau cursieru-mi în luptă și măcel. MACEDONSKI, O. I 252.

A ÎMPINTENÁ ~éz tranz. rar (cai) A îndemna cu pintenii. /în + pinten


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

împintená (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 împinteneáză

împintená vb., ind. prez. 3 sg. împinteneáză

Intrare: împintenat
împintenat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împintenat
  • ‑mpintenat
  • împintenatul
  • împintenatu‑
  • ‑mpintenatul
  • ‑mpintenatu‑
  • împintena
  • ‑mpintena
  • împintenata
  • ‑mpintenata
plural
  • împintenați
  • ‑mpintenați
  • împintenații
  • ‑mpintenații
  • împintenate
  • ‑mpintenate
  • împintenatele
  • ‑mpintenatele
genitiv-dativ singular
  • împintenat
  • ‑mpintenat
  • împintenatului
  • ‑mpintenatului
  • împintenate
  • ‑mpintenate
  • împintenatei
  • ‑mpintenatei
plural
  • împintenați
  • ‑mpintenați
  • împintenaților
  • ‑mpintenaților
  • împintenate
  • ‑mpintenate
  • împintenatelor
  • ‑mpintenatelor
vocativ singular
plural
Intrare: împintena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împintena
  • ‑mpintena
  • împintenare
  • ‑mpintenare
  • împintenat
  • ‑mpintenat
  • împintenatu‑
  • ‑mpintenatu‑
  • împintenând
  • ‑mpintenând
  • împintenându‑
  • ‑mpintenându‑
singular plural
  • împintenea
  • ‑mpintenea
  • împintenați
  • ‑mpintenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împintenez
  • ‑mpintenez
(să)
  • împintenez
  • ‑mpintenez
  • împintenam
  • ‑mpintenam
  • împintenai
  • ‑mpintenai
  • împintenasem
  • ‑mpintenasem
a II-a (tu)
  • împintenezi
  • ‑mpintenezi
(să)
  • împintenezi
  • ‑mpintenezi
  • împintenai
  • ‑mpintenai
  • împintenași
  • ‑mpintenași
  • împintenaseși
  • ‑mpintenaseși
a III-a (el, ea)
  • împintenea
  • ‑mpintenea
(să)
  • împinteneze
  • ‑mpinteneze
  • împintena
  • ‑mpintena
  • împintenă
  • ‑mpintenă
  • împintenase
  • ‑mpintenase
plural I (noi)
  • împintenăm
  • ‑mpintenăm
(să)
  • împintenăm
  • ‑mpintenăm
  • împintenam
  • ‑mpintenam
  • împintenarăm
  • ‑mpintenarăm
  • împintenaserăm
  • ‑mpintenaserăm
  • împintenasem
  • ‑mpintenasem
a II-a (voi)
  • împintenați
  • ‑mpintenați
(să)
  • împintenați
  • ‑mpintenați
  • împintenați
  • ‑mpintenați
  • împintenarăți
  • ‑mpintenarăți
  • împintenaserăți
  • ‑mpintenaserăți
  • împintenaseți
  • ‑mpintenaseți
a III-a (ei, ele)
  • împintenea
  • ‑mpintenea
(să)
  • împinteneze
  • ‑mpinteneze
  • împintenau
  • ‑mpintenau
  • împintena
  • ‑mpintena
  • împintenaseră
  • ‑mpintenaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împintenat

  • 1. rar Prevăzut cu pinteni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Iată-mă împintenat și încravașat! ALECSANDRI, T. 1319.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + pinten + sufix -at.
    surse: DEX '98 DEX '09

împintena împintenat

  • 1. rar A da pinteni calului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pinteni-mi d-oțel Împintenau cursieru-mi în luptă și măcel. MACEDONSKI, O. I 252.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + pinten
    surse: DEX '98 DEX '09