2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împânzit, ~ă a [At: CONTEMPORANUL, VII, 107 / Pl: ~iți, ~e / E: împânzi] 1 Care a fost întins ca o pânză pusă la uscat. 2 Acoperit. 3 (D. o mulțime) Răspândit pe o întindere mare. 4 (D. ochi, privire) Care a devenit tulbure Si: împăienjenit.

ÎMPÂNZÍT, -Ă, împânziți, -te, adj. (Despre ochi, privire) Care a devenit tulbure; care și-a pierdut claritatea; împăienjenit. ♦ Fig. (Despre o mulțime) Răspândit pe o mare întindere. – V. împânzi.

ÎMPÂNZÍT, -Ă, împânziți, -te, adj. (Despre ochi, privire) Care a devenit tulbure; care și-a pierdut claritatea; împăienjenit. ♦ Fig. (Despre o mulțime) Răspândit pe o mare întindere. – V. împânzi.

împânzi [At: I. IONESCU, C. 45/16 / Pzi: ~zesc / E: în- + pânză] 1 vt A acoperi o întindere de loc. 2-3 vtr (D. privire) A (se) tulbura. 4 (Mrn) vt A desface pânzele. 5-6 vtr (Fig) A (se) răspândi. 7 vt (Îe) A i se ~ cuiva ochii (sau vederile) A i (se) împăienjeni privirea.

ÎMPÂNZÍ, împânzesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi (ca o pânză) o întindere de loc. ♦ A tulbura, a împăienjeni privirea. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întinde, a (se) răspândi. – În + pânză.

ÎMPÂNZÍ, împânzesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi (ca o pânză) o întindere de loc. ♦ A tulbura, a împăienjeni privirea. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întinde, a (se) răspândi. – În + pânză.

ÎMPÎNZÍ, împinzesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi (ca o pînză) o întindere de loc. Se luminează de ziuă. Un soare superb anunță dimineața. Țăranii au împînzit cîmpul și arăturile de toamnă. SAHIA, N. A. 79. Odată, cînd s-a găsit un căpitan de port care să împînzească malurile cu soldați, toate morile s-au oprit din lucru. BART, E. 327. Paserile ascultară cît ascultară zgomotul acesta, apoi, toate într-un gînd, împînziră care încotro largul cîmpiei încropite. GÎRLEANU, L. 21. Vîntul pornește să scuture cu mînie copacii și fulgii mari de ninsoare împînzesc priveliștea. ANGHEL-IOSIF, C. L. 230. 2. (Cu privire la ochi; mai ales la forma pasivă) A face să devină împăienjenit, lipsit de claritate; a tulbura. Cu palma întinsă deasupra ochilor, apărîndu-și de soare vederile-i împînzite de bătrînețe, scruta cercetător drumul către sat. MIHALE, O. 318. Cu ochii împînziți de lacrimi Tudor citea slovele săpate pe crucea de granit. SADOVEANU, O. VII 61. 3. Fig. A întinde, a răspîndi. Sara de vară împînzea taina-i fumurie peste Iezer. SADOVEANU, O. III 663. Soarele scăpăta în asfințit, împînzind painjeniș de aur pe văi și dealuri. id. ib. VI 238. Cuvintele bătrînului împînziră o tăcere greoaie. REBREANU, R. I 134. ◊ Refl. De la răsărit, se împînzea pe un cuprins nemărginit poleiala unui pătrar de lună. SADOVEANU, O. I 52. Negre s-au împînzit întîi umbrele departe, sperioase, apoi s-au tîrît mai aproape. ANGHEL, PR. 125.

ÎMPÎNZÍT, -Ă, împînziți, -te, adj. (Despre o mulțime) Care acoperă o mare întindere; răspîndit. Oastea împînzită în șes... se opri și-și domoli frămîntările. SADOVEANU, O. VII 9.

A SE ÎMPÂNZÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre ochi, vedere) A-și pierde capacitatea de a percepe clar obiectele din realitatea înconjurătoare; a se împăienjeni. /în + pânză

A ÎMPÂNZÍ ~ésc tranz. 1) A acoperi asemenea unei pânze. Fulgii de zăpadă au ~it câmpia. 2) (regiuni, ținuturi, țări) A cuprinde în întregime; a invada. 3) A face să se împânzească. /în + pânză

împânzì v. 1. a întinde ca o pânză; 2. a așeza în rând: a împânzi lucrători pe câmp; fig. vezi pe un rege ce ’mpânzește globul ’n planuri pe un veac EM.; 3. a (se) răspândi in toate părțile: se împânzi pomina despre...; 4. a acoperi peste tot: mii de popoare au împânzit pământul; 5. fig. a se înfiripa: în mintea sa cutezătoare se împănzia un vis frumos (VLAHUȚĂ).

împînzésc v. tr. (d. pînză). Întind ca o pînză, așez, rînduĭesc; desfășor: a împînzi armata pe cîmp. V. refl. Mă răspîndesc: o lumină lină se împînzi în dealurĭ și’n văĭ (Sadov. VR. 1911, 3, 336).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

împânzí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împânzésc, imperf. 3 sg. împânzeá; conj. prez. 3 împânzeáscă

împânzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împânzésc, imperf. 3 sg. împânzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. împânzeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPÂNZÍT adj. v. înțesat.

ÎMPÂNZIT adj. înțesat, plin, ticsit, (fig.) împănat. (Loc ~.)

ÎMPÂNZÍ vb. v. înțesa.

ÎMPÎNZI vb. a (se) înțesa, a (se) umple, (fig.) a (se) împăna. (Ulițele s-au ~ de oameni.)

Intrare: împânzit
împânzit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împânzit
  • ‑mpânzit
  • împânzitul
  • împânzitu‑
  • ‑mpânzitul
  • ‑mpânzitu‑
  • împânzi
  • ‑mpânzi
  • împânzita
  • ‑mpânzita
plural
  • împânziți
  • ‑mpânziți
  • împânziții
  • ‑mpânziții
  • împânzite
  • ‑mpânzite
  • împânzitele
  • ‑mpânzitele
genitiv-dativ singular
  • împânzit
  • ‑mpânzit
  • împânzitului
  • ‑mpânzitului
  • împânzite
  • ‑mpânzite
  • împânzitei
  • ‑mpânzitei
plural
  • împânziți
  • ‑mpânziți
  • împânziților
  • ‑mpânziților
  • împânzite
  • ‑mpânzite
  • împânzitelor
  • ‑mpânzitelor
vocativ singular
plural
Intrare: împânzi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împânzi
  • ‑mpânzi
  • împânzire
  • ‑mpânzire
  • împânzit
  • ‑mpânzit
  • împânzitu‑
  • ‑mpânzitu‑
  • împânzind
  • ‑mpânzind
  • împânzindu‑
  • ‑mpânzindu‑
singular plural
  • împânzește
  • ‑mpânzește
  • împânziți
  • ‑mpânziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împânzesc
  • ‑mpânzesc
(să)
  • împânzesc
  • ‑mpânzesc
  • împânzeam
  • ‑mpânzeam
  • împânzii
  • ‑mpânzii
  • împânzisem
  • ‑mpânzisem
a II-a (tu)
  • împânzești
  • ‑mpânzești
(să)
  • împânzești
  • ‑mpânzești
  • împânzeai
  • ‑mpânzeai
  • împânziși
  • ‑mpânziși
  • împânziseși
  • ‑mpânziseși
a III-a (el, ea)
  • împânzește
  • ‑mpânzește
(să)
  • împânzească
  • ‑mpânzească
  • împânzea
  • ‑mpânzea
  • împânzi
  • ‑mpânzi
  • împânzise
  • ‑mpânzise
plural I (noi)
  • împânzim
  • ‑mpânzim
(să)
  • împânzim
  • ‑mpânzim
  • împânzeam
  • ‑mpânzeam
  • împânzirăm
  • ‑mpânzirăm
  • împânziserăm
  • ‑mpânziserăm
  • împânzisem
  • ‑mpânzisem
a II-a (voi)
  • împânziți
  • ‑mpânziți
(să)
  • împânziți
  • ‑mpânziți
  • împânzeați
  • ‑mpânzeați
  • împânzirăți
  • ‑mpânzirăți
  • împânziserăți
  • ‑mpânziserăți
  • împânziseți
  • ‑mpânziseți
a III-a (ei, ele)
  • împânzesc
  • ‑mpânzesc
(să)
  • împânzească
  • ‑mpânzească
  • împânzeau
  • ‑mpânzeau
  • împânzi
  • ‑mpânzi
  • împânziseră
  • ‑mpânziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împânzit

etimologie:

  • vezi împânzi
    surse: DEX '98 DEX '09

împânzi împânzire împânzit

  • 1. tranzitiv A acoperi (ca o pânză) o întindere de loc.
    exemple
    • Se luminează de ziuă. Un soare superb anunță dimineața. Țăranii au împînzit cîmpul și arăturile de toamnă. SAHIA, N. A. 79.
      surse: DLRLC
    • Odată, cînd s-a găsit un căpitan de port care să împînzească malurile cu soldați, toate morile s-au oprit din lucru. BART, E. 327.
      surse: DLRLC
    • Paserile ascultară cît ascultară zgomotul acesta, apoi, toate într-un gînd, împînziră care încotro largul cîmpiei încropite. GÎRLEANU, L. 21.
      surse: DLRLC
    • Vîntul pornește să scuture cu mînie copacii și fulgii mari de ninsoare împînzesc priveliștea. ANGHEL-IOSIF, C. L. 230.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A tulbura, a împăienjeni privirea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: tulbura împăienjeni 2 exemple
      exemple
      • Cu palma întinsă deasupra ochilor, apărîndu-și de soare vederile-i împînzite de bătrînețe, scruta cercetător drumul către sat. MIHALE, O. 318.
        surse: DLRLC
      • Cu ochii împînziți de lacrimi Tudor citea slovele săpate pe crucea de granit. SADOVEANU, O. VII 61.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) întinde, a (se) răspândi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răspândi întinde 5 exemple
    exemple
    • Sara de vară împînzea taina-i fumurie peste Iezer. SADOVEANU, O. III 663.
      surse: DLRLC
    • Soarele scăpăta în asfințit, împînzind painjeniș de aur pe văi și dealuri. SADOVEANU, O. VI 238.
      surse: DLRLC
    • Cuvintele bătrînului împînziră o tăcere greoaie. REBREANU, R. I 134.
      surse: DLRLC
    • De la răsărit, se împînzea pe un cuprins nemărginit poleiala unui pătrar de lună. SADOVEANU, O. I 52.
      surse: DLRLC
    • Negre s-au împînzit întîi umbrele departe, sperioase, apoi s-au tîrît mai aproape. ANGHEL, PR. 125.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + pânză
    surse: DEX '98 DEX '09