2 intrări
- îmbelciugat
- belciugat îmbelciugat
19 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îmbelciugat, ~ă a [At: DAMÉ, T. 28 / S și: (îrg) înb~ / Pl: ~ați, ~e / E: în- + belciugat] 1 (Reg; d. coarnele animalelor) Belciugat. 2 (Pex; d. animale) Care are coarnele belciugate.
ÎMBELCIUGÁT, -Ă adj. v. belciugat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎMBELCIUGÁT ~tă (~ți, ~te) (despre coarnele animalelor) Care este întors cu vârful înăuntru. /în + belciug + suf. ~at
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbelciugat a. întors înăuntru (vorbind de coarnele boului. [V. belciug].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbelcĭugat, V. belcĭugat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BELCIUGÁT, -Ă, belciugați, -te, adj. (Pop.; despre coarnele animalelor) Încârligat, încovoiat (în formă de spirală). – Belgiug + suf. -at.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
belciugat, ~ă [At: DAMÉ, T. 28 / Pl: ~e / E: belciug + -at] 1 a (Pop, d. coarnele animalelor) încârligat. 2-3 sf, a (Înv) (Oaie) cu coarnele belciugate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BELCIUGÁT, -Ă, belciugați, -te, adj. (Pop.; despre coarnele animalelor) Încârligat, încovoiat (în formă de spirală). – Belciug + suf. -at.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BELCIUGÁT, – Ă, belciugați, -te, adj. (Popular, despre coarnele animalelor) Întors cu vîrful înăuntru, încîrligat, încovoiat (ca un belciug); bîrligat. Plecarăm... Cu plugul cu doisprece boi: Boii dinainte. Cu coarnele poleite... Boii de la roate, Cu coarnele belciugate. TEODORESCU, P. P. 139. – Variantă: îmbelciugát,-ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BELCIUGÁT, -Ă, belciugați, -te, adj. (Pop., despre coarnele animalelor) Încârligat, încovoiat. – Din belciug + suf. -at.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BELCIUGÁT ~tă (~ți, ~te) (despre coarnele animalelor) Care este încovoiat (în formă de belciug); adus unul spre altul. /belciug + suf. ~at
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
belciugat a. încovoiat, rotund: coarne belciugate.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
belcĭugát, -ă adj. (d. belcĭug). Încovoiat, încolăcit (mai ales vorbind despre coranele berbecilor). – Și îmb-. În Olt. și încĭubelcat (Arh. Ian. 1924, 28).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
îmbelciugát (înv., pop.) adj. m., pl. îmbelciugáți; f. îmbelciugátă, pl. îmbelciugáte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbelciugát adj. m., pl. îmbelciugáți; f. sg. îmbelciugátă, pl. îmbelciugáte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
belciugát (pop.) adj. m., pl. belciugáți; f. belciugátă, pl. belciugáte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
belciugát adj. m., pl. belciugáți; f. sg. belciugátă, pl. belciugáte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
belciugát, -ă, belciugați, -te, adj. – Îndoit, încovoiat. (ref. la oi) „Cu coarnele cârligate așa de tare, încât i se bagă în ochi” (Precup, 1926: 24). – Din belciug + suf. -at.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
belciugát, -ă, adj. – Îndoit, încovoiat. (ref. la oi) „Cu coarnele cârligate așa de tare, încât i se bagă în ochi” (Precup 1926: 24). – Din belciug + -at.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
belciugat îmbelciugat
- exemple
- Plecarăm... Cu plugul cu doisprece boi: Boii dinainte. Cu coarnele poleite... Boii de la roate, Cu coarnele belciugate. TEODORESCU, P. P. 139.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Belciug + sufix -at.surse: DEX '09 DEX '98