2 intrări
- îmbăierare
- îmbăiera îmbăira
18 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îmbăierare sf [At: DA / S și: (îrg) înb~ / P: ~bă-ie~ / V: (reg) ~ir~ / Pl: ~rări / E: îmbăiera] (Reg) 1 Legare cu băieri Si: (reg) îmbăierat1 (1), îmbăierătură (1). 2 (Fig) Îmbinare.
ÎMBĂIERÁRE s. f. Acțiunea de a îmbăiera.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMBĂIERÁ, îmbáier, vb. I. Tranz. și refl. A (se) lega cu băieri, a (se) prinde în băieri. ♦ Tranz. Fig. A lega, a îmbina. [Pr.: -bă-ie-. – Var.: (reg.) îmbăirá vb. I] – În + baieră.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBĂIERÁ, îmbáier, vb. I. Tranz. și refl. A (se) lega cu băieri, a (se) prinde în băieri. ♦ Tranz. Fig. A lega, a îmbina. [Pr.: -bă-ie-. – Var.: (reg.) îmbăirá vb. I] – În + baieră.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMBĂIRÁ vb. I v. îmbăiera.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBĂIRÁ vb. I v. îmbăiera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMBĂIRÁ vb. I v. îmbăiera.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îmbăiera [At: CANTEMIR, IST. 197 / S și: (îrg) înb~ / P: ~ă-ie~ / V: (reg) ~ira / Pzi: -baier I E: în- + baieră] (Reg) 1-2 vtr A (se) lega cu băieri. 3 vt (Fig) A îmbina.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbăira v vz îmbăiera
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbăirare sf vz îmbăierare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBĂIERÁ, îmbáier, vb. I. Tranz. A prinde în băieri, a lega cu băieri. Geanta îmbăierată de gîtu-i. ODOBESCU, S. III 157. ◊ Fig. În loc de a îmbăiera cu anevoință eu însumi descrieri rău nimerite... mă văz silit a cere de la alții... ODOBESCU, S. III 156. – Variantă: îmbăirá (ALECSANDRI, P. P. 510) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎMBĂIERÁ îmbáier tranz. rar A lega cu băieri; a prinde în băieri. /în + baieră
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbáĭer și îmbăĭeréz, a -á v. tr. (d. baĭeră). Leg (ornez) cu baĭere. Fam. Loază îmbăĭerată, pocitanie, persoană foarte urîtă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îmbăĭeréz, V. îmbaĭer.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
îmbăieráre (înv.) s. f., g.-d. art. îmbăierắrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbăieráre s, f., g.-d. art. îmbăierării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbăierá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 îmbáieră
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbăierá vb., ind. prez. 1 sg. îmbáier, 3 sg. și pl. îmbáieră
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbaier, -baiere 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
îmbăierá, îmbăierez, vb. tranz. – (reg.) „A lega cămașa sau sumanul la grumazi” (Bud, 1908). – Din în- + baieră „șiret, curea, sfoară” (< lat. bajulus, bajula) (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbăierá, îmbăierez, vb. tranz. – „A lega cămașa sau sumanul la grumazi” (Bud 1908). – Îm + baier „șiret, curea, sfoară” (< lat. bajulus, bajula) + -a.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT19) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT19) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
îmbăierare
- 1. Acțiunea de a îmbăiera.surse: DLRLC
etimologie:
îmbăiera îmbăierare îmbăierat îmbăira îmbăirat
- 1. A (se) lega cu băieri, a (se) prinde în băieri.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Geanta îmbăierată de gîtu-i. ODOBESCU, S. III 157.surse: DLRLC
- figurat În loc de a îmbăiera cu anevoință eu însumi descrieri rău nimerite... mă văz silit a cere de la alții... ODOBESCU, S. III 156.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- În + baierăsurse: DEX '98 DEX '09