opțiuni
help ajutor

2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obidit1, ~ă a [At: PSALT. HUR. 6v/6 / V: (îrg) ~dat, obed~, ~duit / Pl: ~iți, ~e / E: obidi1] (Înv) 1 Asuprit. 2 Ocărât. 3 Alungat. 4 Nedreptățit. 5 (Pop) Supărat.

obidit2, ~ă a [At: DLR / Pl: ~iți, ~e / E: obidi2] 1 Ispitit. 2 Iscodit. 3 Căutat. 4 Aflat.

obida v vz obidi1

obidat, ~ă a vz obidit

obidi1 [At: PSALT. HUR. 28v/9 / V: (îrg) ~da, ~dui / Pzi: ~desc / E: obidă] 1 vt(a) (Înv) A asupri. 2 vt(a) A ocărî. 3 vt(a) (Reg; îf obida) A alunga. 4 vr (Pop) A se lăsa pradă deznădejdii sau durerii Si: a se amărî, a se necăji. 5 vr (Îrg) A se văita. 6 vt (Înv; îf obida) A deplânge.

obidi2 vt(a) [At: GR. BĂN. / Pzi: ~desc / E: srb obiditi] (Ban) 1 A ispiti. 2 A iscodi. 3 A căuta. 4 A afla.

obidui v vz obidi1

obiduit, ~ă a vz obidit1

Intrare: obidit
obidit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obidit
  • obiditul
  • obiditu‑
  • obidită
  • obidita
plural
  • obidiți
  • obidiții
  • obidite
  • obiditele
genitiv-dativ singular
  • obidit
  • obiditului
  • obidite
  • obiditei
plural
  • obidiți
  • obidiților
  • obidite
  • obiditelor
vocativ singular — —
plural — —
obidat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obidat
  • obidatul
  • obidatu‑
  • obidată
  • obidata
plural
  • obidați
  • obidații
  • obidate
  • obidatele
genitiv-dativ singular
  • obidat
  • obidatului
  • obidate
  • obidatei
plural
  • obidați
  • obidaților
  • obidate
  • obidatelor
vocativ singular — —
plural — —
obiduit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: obidi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obidi
  • obidire
  • obidit
  • obiditu‑
  • obidind
  • obidindu‑
 singular plural
  • obidește
  • obidiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • obidesc
 (să)
  • obidesc
  • obideam
  • obidii
  • obidisem
a II-a (tu)
  • obidești
 (să)
  • obidești
  • obideai
  • obidiși
  • obidiseși
a III-a (el, ea)
  • obidește
 (să)
  • obidească
  • obidea
  • obidi
  • obidise
plural I (noi)
  • obidim
 (să)
  • obidim
  • obideam
  • obidirăm
  • obidiserăm
  • obidisem
a II-a (voi)
  • obidiți
 (să)
  • obidiți
  • obideați
  • obidirăți
  • obidiserăți
  • obidiseți
a III-a (ei, ele)
  • obidesc
 (să)
  • obidească
  • obideau
  • obidiră
  • obidiseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obida
  • obidare
  • obidat
  • obidatu‑
  • obidând
  • obidându‑
 singular plural
  • obidează
  • obidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • obidez
 (să)
  • obidez
  • obidam
  • obidai
  • obidasem
a II-a (tu)
  • obidezi
 (să)
  • obidezi
  • obidai
  • obidași
  • obidaseși
a III-a (el, ea)
  • obidează
 (să)
  • obideze
  • obida
  • obidă
  • obidase
plural I (noi)
  • obidăm
 (să)
  • obidăm
  • obidam
  • obidarăm
  • obidaserăm
  • obidasem
a II-a (voi)
  • obidați
 (să)
  • obidați
  • obidați
  • obidarăți
  • obidaserăți
  • obidaseți
a III-a (ei, ele)
  • obidează
 (să)
  • obideze
  • obidau
  • obidară
  • obidaseră
obidui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)