3 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

narod1 sn vz norod1

nerod, ~oa [At: LB / V: (îrg) nar~, năr~, (înv) nor~ / Pl: ~ozi, ~oade / E: bg нерода] 1-2 smf, a (Persoană) care pricepe greu un lucru. 3-4 smf, a (Persoană) care acționează fără judecată Si: prost, neghiob (1-2), nătărău (1-2), (îvp) năuc (1-2). 5-6 a Care aparține nerodului (1, 3) Si: nerozesc (1-2). 7-8 a Care îl caracterizează pe nerod (1, 3) Si: nerozesc (3-4). 9-10 a Nerozesc (7-8). 11 a (Pex) Lipsit de sens, de rațiune Si: stupid. 12-13 sm, a (Olt; Trs) (Om) idiot. 14-15 smf, a (Om) nebun (29-30). 16 smf (Reg) Măscărici la nuntă sau priveghi. 17 a (Mun; d. cai) Nărăvaș. 18 a (Bot; reg; îs) Buruiană ~oadă Mătrăgună (Atropa belladonna). 19 a (Reg; îs) Bureți nărozi Specie de bureți necomestibili. 20 a (Olt) Bădăran. 21 a (Reg) Flecar. 22 sm (Reg; îf nărod) Boală a oilor Si: capie.

norod1 sn [At: PSALT. 90 / V: (îvp) nar~, năr~ (Pl: ~e și, rar, ~dure) / Pl: ~oade, (îvp) ~uri / E: slv народцъ] 1 (Înv) Seminție. 2 (Înv) Trib. 3 (Înv) Populație. 4 (Îvp; liv) Popor. 5 (Îvp; cu determinări care indică poporul, națiunea) Persoană sau grup de oameni care face parte dintr-un anumit popor, dintr-o anumită națiune Si: locuitor. 6 (Îvp) Totalitate a credincioșilor care aparțin unui cult creștin. 7 (Îvp; prc) Totalitate a credincioșilor care aparțin unei patriarhii, unei eparhii etc. Si: enoriaș, poporan. 8 Mulțime de oameni. 9 (Înv; spc) Totalitate a ostașilor care alcătuiesc o armată Si: gloată. 10 (Înv; spc; ccr) Ostași care fac parte dintr-o armată Si: gloată. 11 (Liv) Populație. 12 (Iuz) Muncitorime. 13 (Spc) Țărănime.

Intrare: nerod (adj.)
nerod1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A44)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nerod
  • nerodul
  • nerodu‑
  • neroa
  • neroada
plural
  • nerozi
  • nerozii
  • neroade
  • neroadele
genitiv-dativ singular
  • nerod
  • nerodului
  • neroade
  • neroadei
plural
  • nerozi
  • nerozilor
  • neroade
  • neroadelor
vocativ singular
plural
nărod1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A44)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nărod
  • nărodul
  • nărodu‑
  • năroa
  • năroada
plural
  • nărozi
  • nărozii
  • năroade
  • năroadele
genitiv-dativ singular
  • nărod
  • nărodului
  • năroade
  • năroadei
plural
  • nărozi
  • nărozilor
  • năroade
  • năroadelor
vocativ singular
plural
narod
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: nerod (s.m.)
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nerod
  • nerodul
  • nerodu‑
plural
  • nerozi
  • nerozii
genitiv-dativ singular
  • nerod
  • nerodului
plural
  • nerozi
  • nerozilor
vocativ singular
  • nerodule
plural
  • nerozilor
substantiv masculin (M5)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nărod
  • nărodul
  • nărodu‑
plural
  • nărozi
  • nărozii
genitiv-dativ singular
  • nărod
  • nărodului
plural
  • nărozi
  • nărozilor
vocativ singular
  • nărodule
plural
  • nărozilor
Intrare: norod
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • norod
  • norodul
  • norodu‑
plural
  • noroade
  • noroadele
genitiv-dativ singular
  • norod
  • norodului
plural
  • noroade
  • noroadelor
vocativ singular
plural
nărod
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)