MONTAGNES RUSSES [MONTAN RÜS] s. n. (rar) suită de urcări și coborâri rapide parcurse de un vehicul, într-un parc de distracții; tobogan. (< fr. montagnes russes)

ANAHEIM [ænəhaim], oraș în SV S.U.A. (California), în aglomerația urbană Los Angeles – Long Beach; 244,7 mii loc. (1988); împreună cu Santa Ana și Garden Grove formează o conurbație cu 2,1 mil. loc. (1985). Ind. alim. (conserve și zahăr) și constr. de mașini (avioane, utilaj agricol, produse electronice, cabluri). Marele parc de distracții Disneyland.

AVIOCAR utilaj din parcurile de distracții care execută lupinguri.

MINIAVION a) avion de dimensiuni reduse destinat zborurilor de agrement; b) machetă de avion destinată parcurilor de distracții.

baby-cart s. m. 1973 (sport) Cart pentru copii în parcurile de distracții v. miniavion, aviocar [pron. bebicart] (din baby + cart)

minicarusel s. n. 1973 Carusel de mici proporții, în parcurile de distracții v. miniavion //din mini- + carusel//

miniscuter s. n. 1973 Scuter de dimensiuni reduse, în parcurile de distracții v. miniavion //din mini- + scuter//

PRATER, cartier în E Vienei, între canalul Dunării și Dunăre, unde se află o zonă de distracție amenajată pentru sport și recreere, cu terenuri de golf, stadion, parc de distracții. Inițial parc zoologic și teren de vânătoare al Curții imperiale.

COPENHAGA (KØBENHAVN [cöbənhaun]), cap. Danemarcii, situată pe ins. Seeland și Amager, port la str. Øresund (c. 10 mil. t trafic anual); 1,69 mil. loc. (1989, cu suburbiile Frederiksberg, Gentofte etc.). Mare nod de comunicații (feribot cu Suedia și Germania). Aeroportul internațional Kastrup. Mare centru ind. (17% din prod. țării); constr. navale (șantierele „Burgmeister and Wein”), de aparataj electrotehnic, de mașini agricole, motoare de motociclete; montaj de automobile, fabrici de producție alim. (lactate, zahăr, bere), uzine chimice (îngrășăminte, masa plastice), ciment, hîrtie, mobilă. Centru financiar și cultural. Universitate (1479), institut politehnic (1829), Academie de științe (1742). Muzee. Monumente arhitectonice: fortăreață (sec. 12), palate (Frederiksberg, Amalienborg, reșed. regală ș.a.), muzeul Thorvaldsen. Renumitul parc de distracții „Tivoli”. Menționat în 1043, a primit statut de oraș în 1254. A fost proclamată cap. regatului Danemarcii în 1445. Ocupată de armatele germane între 1940 și 1945.

LUNA PARK, parc de distracții în aer liber, oferind variate distracții; printre cele mai celebre din lume sunt: Coney Island (New York), Prater (Viena), Tivoli (Copenhaga), Battersea Park (Londra).

PARTON [pártn], Dolly Rebecca (n. 1946), cântăreață americană de country. Voce pură, de mare vibrație. Duete cu Porter Wagoner, apoi succese solo („Mule Skinner Blues”, „Jolene”). Orientare spre pop-rock și muzică de varietăți. A scris peste 3.000 de cântece și a realizat peste 50 de albume. În 1986 înființează parcul de distracții Dollywood. Activitate cinematografică („De la 9 la 5”).

LOS ANGELES [los ændʒələs], oraș în V S.U.A. (California), situat într-o regiune deluroasă, la poalele M-ților San Gabriel (la N), Santa Monica (NV) și Santa Ana (SE), la 25 km de țărmul G. Santa Monica al Oc. Pacific; 3,6 mii loc. (1996). Împreună cu suburbiile Santa Monica, Berverly Hills, Glendale, Pasadena, East Los Angeles, Inglewood, Torrance, Long Beach, Hollywood, Anaheim, Orange, Santa Ana, Santa Clara ș.a. formează o conurbație de c. 7 mil. loc. Porturi (Santa Monica, Long Beach) și aeroporturi (Los Angeles, Long Beach, Santa Clara). Important nod de comunicații și mare centru de prelucrare și chimizare a petrolului (18 rafinării cu o capacitate de c. 40 mil. t pe an). Ind. siderurgică și de prelucr. a aluminiului. Constr. de avioane și de rachete (uzine ale firmelor „Douglas”, „Lockheed”), de nave, de utilaje petroliere și echipamente electronice. Fabrici de ciment, lacuri și vopsele, produse alim., textile și conf., cosmetice și parfumuri. Cinci universități (cea mai importantă fiind University of California, fondată în 1919). Centrul producției cinematografice a S.U.A. (Hollywood, Burbank, Culver City). Observator astronomic. Muzee. Stațiuni balneare. Parcul de distracții pentru copii „Disneyland”. Centru de cercetări spațiale (Pasadena) și de cercetări științifice. La L.A. s-au desfășurat Jocurile Olimpice de în anii 1932 și 1984. Întemeiat de spanioli, în 1781, cu numele Señora Reina de Los Angeles. Între 1821 și 1848 a fost în componența Mexicului. Din 1846, capitala Californiei Independente; Intră în componența S.U.A. în 1850. A avut de suferit de pe urma a numeroase cutremure (ultimul în 1994).

DISNEYLAND [díznilænd], parc de distracții (73 ha) în Anaheim, lângă Los Angeles, California, creat de Walt Disney în 1955. În 1971, lângă Orlando, Florida, a fost inaugurat Disney World, iar în 1992, lângă Paris, Euro Disney.

MONTAGNES RUSSES [mõtañ rüs], joc de mare atracție, instalat de obicei în parcuri de distracții, care constă dintr-o succesiune de planuri ce urcă, în alternanță cu planuri care coboară, unele în linie dreaptă, altele în serpentine strânse, pe care circulă, în mare viteză, mici vehicule.

NIAGARA FALLS [najægrə fɔ:lz] 1. Cascade formate de râul Niagara în calcarele siluriene de pe cursul mijlociu al acestuia, la granița între S.U.A. (statul New York) și Canada (prov. Ontario). La 30 km aval de izv. răului Niagara (respectiv de extremitatea de E a L. Erie) se află ins. Caprei (Goat Island), care împarte râul în două brațe, unul pe terit. american și altul pe terit. canadian, fiecare braț formând câte o cascadă: cascada Niagara americană (51 m înălțime și 300 m lățime) și cascada Niagara canadiană sau Horseshoe, sub formă de potcoavă (49 m înălțime și 800 m lățime). Eroziunea puternică, provocată de căderea apei, determină retragerea cascadei canadiene către amonte în medie, cu c. 36 cm pe an. Turism dezvoltat (curse regulate de vaporașe transportă turiștii până aproape de căderile de spă ale celor două cascade). 2. Oraș în NE S.U.A. (New York), situat pe malul dr. al râului Niagara, lângă cascada americană, la 27 km NNE de Buffalo; 61,8 mii loc. (1990). Hidrocentrală. Metalurgia aluminiului; produse chimice (sodă caustică); celuloză și hârtie. Prelucr. lemnului. Universitate (1856). Unit printr-un pod cu rutier și pietonal cu orașul canadian cu același nume, construit în anii 1940-1941, lung de 286 m. Turism dezvoltat. Întemeiat în 1805. 3. Oraș în SE Canadei (Ontario), pe malul stg. al râului Niagara, lângă cascada Niagara canadiană (Horseshoe); 75,4 mii loc. (1991). Electrometalurgie, constr. de mașini, produse chimice (îngrășăminte) și textile. Articole sportive. Centru turistic. Parcul Regina Victoria (622 ha), Turnul Skylon (236 m înălțime), Parcul de distracții „Marinland” etc. Fundat în 1853. Vechiul nume: Clifton (1856-1881).

ORLANDO [ó:lændəu], oraș în SE S.U.A. (Florida), la 126 km NE de Tampa; 185,9 mii loc. (2000). Aeroport. Ind. electronică și de componente aerospațiale; produse alim. (conserve de fructe). Centru pomicol (citrice). Universitate (1968). Bază N.A.S.A., formând un complex împreună cu Tampa și Cape Canaveral. Parc de distracții (Disney World) la 10 km SV de oraș. Fundat în 1837 (în jurul fortului Gatlin), cu numele Jernigan (denumirea actuală datează din 1857); devine oraș în 1875.

linghișpir, linghișpire, s.n. – (reg.) Instalație cu o pistă rotativă, pe care sunt montate jucării (mașinuțe, căluți de lemn etc.), specifice parcurilor de distracții; carusel. – Din germ. ringspiel „inel de joc; joc în cerc”.

AMUZAMENT s. 1. agrement, distracție, divertisment, plăcere, (înv.) zefchiu. (Parc de ~.) 2. distracție, joacă, (înv.) zăbavă. (Dragostea nu este un ~.)

baby-cart [’bebikart] s.n. Cart pentru copii (în parcurile de distracții). • /baby + cart.

línghișpir, linghișpire, s.n. (reg.) Instalație cu o pistă rotativă, pe care sunt montate jucării (mașinuțe, căluți de lemn etc.), specifice parcurilor de distracții; carusel. – Din germ. Ringspiel „inel de joc; joc în cerc”.

ATRACȚIE, (3) atracții, s. f. 1. Înclinare puternică spre cineva sau ceva, năzuință, imbold de a te apropia de cineva sau de ceva. Atracție pentru muzică. ♦ Farmec, ademenire exercitată asupra cuiva. Circul exercită o mare atracție asupra copiilor. ◊ Expr. Centru (sau punct) de atracție = centru (sau punct) care deșteaptă interes, care atrage, către care se tinde. Un număr tot mai mare de gospodării colective au devenit astfel centre de atracție pentru țărănimea muncitoare, modele vii de ceea ce înseamnă marea gospodărie socialistă în agricultură. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669. 2. Fenomen fizic constînd din tendința de apropiere a corpurilor unul de altul. Atracție magnetică. ▭ [Tînărul care se instruiește] să înțeleagă a stelelor rotire Ș-atracția ce trebui să aibă între ele. NEGRUZZI, S. II 262. ◊ Atracție universală = lege după care toate corpurile din natură se atrag unele pe altele (direct proporțional cu masa lor și invers proporțional cu pătratul distanței dintre ele). Atracție moleculară = forța de coeziune pe care o au între ele moleculele unui corp. Atracție gramaticală = modificare a unei forme gramaticale (caz, număr, persoană, mod, timp) sub influența unui cuvînt din apropiere. În fraza «ele ating cele mai variate idei, a căror legătură cu subiectul nu sînt imediat de recunoscut» al doilea verb s-a pus în mod greșit la plural, din cauza atracției gramaticale exercitate de cuvîntul precedent «idei». 3. (Concretizat, mai ales la pl.) Ceea ce atrage atenția, captivează; distracție, amuzament. Atracțiile din parcul copiilor. ♦ Numere de program la circ, la varieteu etc. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: atracțiune s. f.

DIVERTISMENT s. agrement, amuzament, distracție, plăcere, (înv.) zefchiu. (Parc de ~.)

AGREMENT s. 1. amuzament, distracție, divertisment, plăcere, (înv.) zefchiu. (Parc de ~.) 2. (POLITICĂ) aprobare, consimțămînt. (~ dat unui diplomat străin.)

PLĂCERE s. 1. hatâr, plac, poftă. (I-a făcut ~.) 2. v. poftă. 3. v. desfătare. 4. v. distracție. 5. agrement, amuzament, divertisment, (înv.) zefchiu. (Parc de ~i.) 6. v. bucurie.

PARC, parcuri, s. n. 1. Suprafață de teren relativ întinsă, cu plantații, alei, lacuri sau bazine, folosită ca loc pentru odihnă și distracții, uneori și pentru manifestări culturale. Parc de cultură și odihnă, ▭ Mă uit pe fereastră spre parc. Arborii sînt tare bătrîni, încovoiați de vînturi și de vreme. STANCU, U.R.S.S. 40. Ieri am găsit pe banca solitară din parc un biet mănunchi de flori trecute. IOSIF, P. 36. Parc național = suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care e oprită exploatarea silvică, minieră, vînătorească, agricolă etc. în scopul de a fi păstrată natura (teren, faună, floră) neschimbată. Parc de vînătoare = teren împrejmuit în care vînatul e crescut și îngrijit pentru vînătoare. Animalele sălbatice... care se află pe teritoriul Republicii Populare Romîne, în libertate sau în parcuri de vînătoare... sînt proprietatea statului, ca bunuri ale întregului popor. B. O. 1953, 35. ♦ Grădină mare cu alei și copaci în jurul unei case. Copacii din parcul conacului închideau ca un zid negru zarea din curte spre Ruginoasa. REBREANU, R. II 105. ♦ Suprafață de teren parcelată pentru locuințe, cu spații verzi foarte numeroase. 2. Loc de staționare mai îndelungată și de garare a vehiculelor și animalelor sau de depozitare a materialelor; vehiculele garate în acest loc. în fața șoproanelor mai mulți soldați spălau două automobile, alături de un întreg parc de motociclete. REBREANU, P. S. 255. Parcul, compus din căruțe și cămile, forma dosul. HASDEU, I. V. 86. ♦ Totalitatea vehiculelor, mașinilor, aparatelor etc. ale unei întreprinderi, ale unei instituții etc.

DISTRACȚIE s. I. 1. agrement, amuzament, divertisment, plăcere, (înv.) zefchiu. (Parc de ~ii.) 2. v. amuzament. 3. petrecere, plăcere. (Viață plină de ~ii.) II. absență, neatenție. (E de-o ~ condamnabilă.)

DISTRACȚIE s. I. 1. agrement, amuzament, divertisment, plăcere, (înv.) zefchiu. (Parc de ~ii.) 2. amuzament, joacă, (înv.) zăbavă. (Dragostea nu este o ~.) 3. petrecere, plăcere. (Viață plină de ~ii.) II. absență, neatenție. (E de-o ~ condamnabilă.)

PLĂCERE s. 1. hatîr, plac, poftă. (I-a făcut ~.) 2. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, poftă, voie, voință, vrere, (pop.) vrută, (înv.) deșiderat, ogod, poftire, poftit, poftitură, rîvnă, rîvnire, tabiet. (După ~ inimii.) 3. delectare, desfătare, farmec, încîntare, voluptate, vrajă, (înv. și reg.) tefericie, (înv.) încîntec, (fam.) deliciu, (fig.) savoare. (Viață plină de ~i; ~ pe care o poate da o lectură bună.) 4. distracție, petrecere. (Viață plină de ~i.) 5. agrement, amuzament, divertisment, (înv.) zefchiu. (Parc de ~i.) 6. bucurie, desfătare, mîngîiere, mulțumire, satisfacție, (înv. și pop.) mulțumită, (înv.) haz, mîngîietură. (Simte o mare ~.)

aviocar s. n. ◊ „Atunci unde să mergem? În Piața Unirii, la «Luna-Parc», să vizităm ultima noutate lansată în acest sezon, adică aviocarul. Mă veți întreba ce este aviocarul? Ei, asta mai zic și eu distracție. Te urci frumușel în avion și un scripete ingenios te catapultează în niște loopinguri acrobatice.” R.l. 26 V 71 p. 2. ◊ „Realizarea parcului va începe încă din acest an. În jur vor fi ciclodromul Montagne Russe, o pistă de «Baby-cart» [...] Acest prim centru va fi completat de utilaje de distracție; aviocarul pentru adulți, un manej acvatic pentru copii [...] Cei mici vor putea face o călătorie în junglă, cu ajutorul unui Safari-Trik-Ride – o pistă cu mașinuțe care se vor plimba pe un traseu în care nu vor lipsi animalele junglei din... cauciuc.” I.B. 29 V 74 p. 2 (din avio(n) + car)