MUSIC-HALL s. n. Spectacol alcătuit din numere variate de muzică ușoară, dans etc., prezentate pe scena unui teatru, a unui restaurant etc.; p. ext. teatru sau local public în care se reprezintă astfel de spectacole. [Pr.: miuzik-hol] – Din fr., engl. music-hall.

MUSIC-HALL [pr.: miuzik-hol] 1) Spectacol constituit din diferite numere de muzică ușoară, dans, prezentate pe scena unui teatru, unui restaurant etc. 2) Local public în care se reprezintă astfel de spectacole. /Cuv. engl.

BOY s.m. (Rar) 1. Servitor indigen din colonii (mai ales în hoteluri). 2. Dansator dintr-un ansamblu de music-hall. [< engl. boy – băiat].

GIRL s.f. (Anglicism) Fată. ♦ Dansatoare din corpul de balet al unei reviste sau de music-hall. [Pron. görl. / < engl. girl].

MUSIC-HALL s.n. Local înzestrat cu orchestră; cafe-concert, șantan. 2. Spectacol de fantezie pe fond muzical; muzical. [Pron. miusic-hol. / < engl., fr. music-hall].

SEXY adj. invar. (Anglicism, fam.; despre persoane) Care are un farmec special; cu sex-appeal. ♦ (Despre filme, reviste de music-hall, publicații) Cu caracter erotic. [< engl. sexy].

SHOW s.n. (Anglicism) Spectacol de varietăți, cu muzică, dansuri, scheciuri comice, susținut de un actor de music-hall, de un cîntăreț sau de o formație. [Pron. șou. / < engl. show].

BOY s. m. 1. servitor indigen din colonii; liftier (în hoteluri). 2. dansator dintr-un ansamblu de music-hall. (< engl. boy, băiat)

CAFÉ-CONCERT s. n. music-hall în care publicul ascultă muzică, privește spectacolul de revistă etc., stând la mese. (< fr. café-concert)

GIRL GöRL/ s. f. fată. ◊ dansatoare din corpul de balet al unei reviste(3) sau de music-hall. (< engl. girl)

MUSIC-HALL MüZIC-HĂL/ s. n. local specializat în spectacole de fantezie, de varietăți pe fond muzical; spectacolul însuși. (< fr., engl. music-hall)

SEXY adj. inv. 1. (fam.; despre oameni) care are farmec special; atrăgător, cu sexapil. 2. (despre filme, reviste de music-hall, publicații) cu caracter erotic. (< engl. sexy)

SHOW [ȘOU] s. n. 1. recital de muzică ușoară. 2. spectacol de varietăți, cu muzică, dansuri scheciuri comice, susținut de un actor de music hall, de un cântăreț sau de o formație. ♦ ~ -business = industria spectacolelor. (< engl. show)

musical, neologism N-american de folosință internațională, sinonim la origine cu comedia muzicală sau cu o varietate a operetei*, m. s-a definit treptat ca un spectacol constituit pe o acțiune dramatică unitară (distingându-se astfel de spectacolul de revistă* sau de music-hall*, alcătuite din piese de sine stătătoare), într-o alternanță de scene vorbite, numere* muzicale și coregrafice. Situațiile dramatice bine caracterizate, uneori cu o tentă tragică, limbajul muzical evoluat, legat nemijlocit de muzica ușoară* modernă sau de jazz*, delimitează clar m. de opereta tradițională. Prin rolul important rezervat cântecului printre mijloacele de expresie artistică, teatrul politic al lui B. Brecht (Opera de trei parale – muzica lui K. Weill etc.) poate fi socotit ca antecesor al m. Școala americană a definit un alt stil, în care pe primul plan stau muzica – cu elemente predominant lirice – și coregrafia*, articulate totodată prin librete* cu reală valoare dramatică (G. Gershwin, Porgy și Bess, F. Loewe, My fair lady, L. Bernstein, Poveste din Cartierul de vest). Groapa de R. Șerban (după romanul lui Eugen Barbu) reprezintă un început promițător al m. românesc.

music-hall (cuv. engl.) Componentele spectacolului de m. sunt, în genere, cele ale revistei* cu o deplasare de pe fastul montării pe personalitatea interpreților.

concert-spectacol s. n. (muz.) Concert la care se prezintă și numere de spectacol teatral ◊ „Secția de estradă a Teatrului Regional București întreprinde [...] un turneu în țară cu concertul-spectacol «Din toată inima».” Sc. 18 VIII 62 p. 2. ◊ „Nu e revistă, cum nu e concert-spectacol, nu e un music-hall. Va fi un spectacol neîncadrat în formule.” I.B. 12 III 75 p. 6; v. și Sc. 24 IV 66 p. 4, 22 II 67 p. 5 (din concert + spectacol)

HERBERT [hə:bət] (pseud. lui Albert Haddock), Sir Alan Patrick (1890-1971), publicist și scriitor englez. Eseuri umoristice („Cazuri înșelătoare în dreptul cutumiar”). Music-hall-uri, operete („Anne care râde”, „Balade pentru oameni cu fruntea lată”, „Cântecul lebedei”). Romane („Bătălia secretă”, „Țiganii apelor”).

CROSBY, Bing (1904-1977), cîntăreț și actor american de cinema. Vedetă a music-hall-ului și apoi a comediei americane hollywoodiene din anii ’30-’40 („Regele jazz-ului”, „Hanul melodiilor”, „Merg pe drumul meu”).

LANGDON [læŋdn], Harry (1884-1944), actor, scenarist și producător american de cinema. Provenit din music-hall, s-a afirmat în perioada comediei mute burlești, creând tipul „inocentului” („Primii pantaloni lungi”, „Sunt un vagabond”, „Spectacolul străzii”, „Legănându-se într-un curcubeu”).

OSTAIJEN [ostá:jə], Paul van (1896-1928), poet begian de limbă flamandă. Inițiator al liricii expresioniste în Belgia. Poeme de atitudine socială, pe teme citadine sau cultivând sonoritatea muzicală, cromatica îndrăzneață („Music-hall”, „Semnalul”, „Prima carte a lui Schmoll”). Povestiri satirice („Liber ca pasărea”, „Intermezzo”). Eseuri („Proză critică”).

LOEWE [lóui], Frederick (1904-1988), compozitor american de origine austriacă. A creat cu precădere operete și music-hall-uri („My Fair Lady”, „Camelot”). Muzică de film.

LUCIAN, Ion (n. 1924, București), actor român. Interpret polivalent, a creat roluri de dramă, comedie, music-hall și în piese pentru copii (Jean din „Rinocerii” de E. Ionescu, Masca în „Volpone” de B. Jonson, Kulîghin din „Trei surori” de A.P. Cehov). Roluri în filme („D-ale carnavalului”, „Doi vecini”, „Titanic-vals”).

MAMOULIAN [mamulján], Rouben (1898-1987), regizor american originar din Georgia. Stabilit În S.U.A. (1923). A pus în scenă opere, operete și music-hall-uri („Porgy și Bess”, „Oklahoma!”). Din 1931, la Hollywood, a regizat filme de mare succes („Regina Cristina”, „Dr. Jekyll și Mr. Hyde”, „Semnul lui Zorro”, „Arene însângerate”, „Frumoasa din Moscova”).

FOLIES-BERGÈRE [foli berjér], teatru parizian de music-hall, deschis în 1869, în al cărui repertoriu extrem de variat, au apărut celebri actori, cântăreți, mimi și acrobați, francezi și străini.

MISTINGUETT [mistẽgét] (Jeanne BOURGEOIS [burʒoá] zisă ~) (1875-1956), cântăreață franceză de music-hall. Numeroase roluri în teatru și cinema. A cunoscut o glorie extraordinară între cele două războaie mondiale, interpretând muzică de café-concert pe mari scene pariziene (Eldorado, Moulin-Rouge, Folies-Bergère, Casino de Paris).

MONTAND [mõtã], Yves (pe numele adevărat Ivo Livi) (1921-1991), cântăreț și actor francez de origine italiană. Căsătorit cu Simone Signoret. Unul dintre marii șansonetiști și artiști de music-hall, lansat de Edith Piaf. Voce catifelată, cu un timbru grav, învăluitor. Prezență scenică solitară („Montand chante Prevert”, „Je sais que vous êtes jolie”, „D’hier et d’aujourd’hui”). În cinema, numeroase roluri, în care și-a pus în valoare eleganța, șarmul,. prestanța („Salariul groazei”, „Vă place Brahms?”, „Z”, „Legea”, „Mărturisirea”, „Sălbaticul”, „Jean, fiul lui Florette”).

MORGENSTERN, Maia (n. 1962), actriță română. Interpretă de mare rafinament a unor roluri diverse: tragedie, comedie, music-hall, atât în teatru cât și în film („Cei care plătesc cu viața”, „Casa din vis”, „Lola cea albastră”). Premiul „Felix” de interpretare feminină (Berlin, 1993, pentru rolul din filmul „Balanța”).

OLYMPIA, celebră sală de spectacole, de 2.000 de locuri, ultimul mare teatru de music-hall parizian. Fondată în 1893 de Joseph Oller, a fost condusă de Brună Coquatrix până în 1954, api de familia sa. A găzduit debutul lui Yves Montand, ultimul recital al lui Edith Piaf, concerte ale marilor muzicieni din întreaga lume.

PETIT [petí], Roland (1924-2011), dansator și coregraf francez. După al Doilea Război Mondial, animator al Baletelor de pe Champs-Élysées. Marcat de stilul neoclasic al maestrului său S. Lifar, este atras de music-hall. Împreună cu soția sa, Zizi Jeanmaire, a condus Cazinoul din Paris (1969-1975), creând spectacole contrastante, elegante, emoționante sau pline de duritate („Tânărul și Moartea”, „Carmen”, „Simfonia fantastică”, „Fantoma de la Operă”, „Îngerul albastru”). După 1970, a condus o trupă în Marsilia, care a devenit (1973) Baletul Național Marsilia -R. Petit.

JOLSON [dʒolsn], Al (pe numele adevărat Asa Yoelson, zis Al) (1886-1950), cântăreț și actor american de origine rusă. Stabilit în S.U.A. (1893). A jucat în numeroase music-hall-uri, spectacole de revistă și operetă. Debutează ca actor de cinema în „Cântărețul de jaz”, primul film sonor din istoria cinematografiei. Alte filme muzicale: „Cântărețul nebun”, „Evangeline”, „Rapsodia în albastru”.

!music-hall (local) (angl.) [pron. miuzic-hol] s. n., pl. music-halluri

MUSIC-HALL, music-halluri, s. n. Spectacol bazat în general pe o acțiune dramatică unitară, care se desfășoară alternând scenele vorbite cu numere muzicale și coregrafice, cu largă răspândire în sec. XX; p. ext. teatru sau local public în care se reprezintă astfel de spectacole. [Pr.: miuzik-hol] – Din engl., fr. music-hall.

boy smi [At: DN³ / E: eg boy] (Rar) 1 Servitor indigen din colonii (mai ales în hoteluri). 2 Dansator dintr-un ansamblu de music-hall.

girl sf [At: DN³ / E: eg girl] (Agm) 1 Fată. 2 Dansatoare din corpul de balet al unei reviste sau al unui music-hall.

music-hall sn [At: DEX² / P: miuzic-hol / Pl: ~uri / E: fr, eg music-hall] 1 Spectacol alcătuit din numere variate de muzică ușoară, dans. 2 Local public în care se reprezintă spectacole de music-hall (1).

boy s.m.invar. (englez.) 1 (în hoteluri) Servitor indigen din colonii. 2 Băiat angajat pentru diverse servicii într-un hotel; liftier. 3 Dansator care face parte dintr-un ansamblu de music-hall. • /<engl. boy „băiat”.

music-hall (local) (engl.) [pron. mĭuzikhol] s. n., pl. music-halluri [pron. mĭuzikholurⁱ]

MUZIC-HALL s. n. Spectacol alcătuit din numere variate de muzică (ușoară), dans, acrobații etc., și reprezentat pe scena unui teatru, a unui restaurant etc.; p. e x t. teatru sau local public în care se reprezintă astfel de spectacole. V. varieteu. [în unele restaurante] se produc și numere de music-hall – dansatori și dansatoare, cîntăreți și cîntărețe, recitatori de versuri și cuplete. SAHIA, U.R.S.S. 112. – Scris și: music-hall. – Pronunțat: miuzik- hol și muzicol. – Din fr. music-hall.

PERLEA, Ionel (1900-1970, n. sat Ograda, jud. Ialomița), dirijor și compozitor român. Stabilit în S.U.A. (1949). Prof. la Conservatorul din București. Director al Operei din București. Dirijor de operă la Cluj și București; concerte simfonice cu orchestrele Filarmonicii și Radio (1936-1944), apoi carieră internațională în Italia (1945-1949, dirijor permanent la Scala din Milano), apoi în S.U.A. la Metropolitan Opera și Carnegie Hall din New York și în alte orașe. Prof. la Manhattan School of Music. Turnee în întreaga lume. Mare interpret al creației românești; Paul Constantinescu, Th. Rogalski, S. Drăgoi, M. Andricu, M. Jora și al repertoriului universal, unul dintre marii dirihjori români de reputație mondială. Creație simfonică și camerală de orientare neoclasică și de inspirație națională (un cvartet de coarde, „Variațiuni simfonice pe o temă proprie”, un concert de pian, lieduri).