LITISPENDENȚĂ, litispendențe, s. f. (Jur.) Situație în care același litigiu a fost supus spre soluționare în fața a două organe de jurisdicție de același grad. – Din fr. litispendance.

litispendență s. f., g.-d. art. litispendenței

LITISPENDENȚĂ s.f. (Jur.) Situație în care două instanțe diferite de același grad au fost sesizate să soluționeze același caz. [< germ. Litispendenz, cf. fr. litispendance].

LITISPENDENȚĂ s. f. (jur.) situație în care două instanțe diferite, dar de același grad, au fost sesizate să soluționeze același caz. (< fr. litispendance)

litispendență s. f., g.-d. art. litispendenței

LITISPENDENȚĂ s. f. (Jur.) Situație în care același litigiu a fost supus spre soluționare în fața a două organe de jurisdicție de același grad. – Din fr. litispendance.

litispendență sf [At: DEX / Pl: ~țe / E: fr litispendance] (Jur) Situație în care același litigiu a fost supus spre soluționare în fața a două organe de jurisdicție de același grad.

litispendență s. f., g.-d. art. litispendenței