REGISTRU, registre, s. n. 1. Condică, caiet, sistem de fișe etc. în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ, comercial etc. ◊ Registru de bord = jurnal de bord pe o navă. Registru de casă = condică ce se ține obligatoriu de către fiecare casierie și în care se înscriu zilnic, în ordine cronologică, încasările și plățile făcute de aceasta. Registru de stare civilă = condică în care sunt trecute acte de stare civilă privitoare la naștere, căsătorie, deces etc. 2. Sertar sau clapă de oțel, de fontă, de material ceramic etc., care servește la reglarea tirajului sau la închiderea canalelor de fum de la căldările de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale care se întind pe toată lungimea unei fațade. ♦ Fiecare dintre zonele în care este împărțită o suprafață decorativă. 4. Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei. 5. (În sintagma) Registrul navelor = instituție de stat sau particulară organizată în scopul stabilirii normelor tehnice de construcție, de recepție și de exploatare a navelor comerciale. 6. Dispozitiv utilizat în centralele telefonice automate la înregistrarea automată a numărului telefonului chemat. 7. Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă, fără schimbarea timbrului. ♦ (Concr.) Grupul tuburilor sau butoanelor de același timbru ale unui instrument muzical. 8. (Inform.) Dispozitiv folosit în calculatoarele electronice, destinat păstrării temporare a informației. – Din fr. régistre, it. registro, germ. Register.

REGISTRU, registre, s. n. 1. Condică, caiet, sistem de fișe etc. în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ, comercial etc. ◊ Registru de bord = jurnal de bord pe o navă. Registru de casă = condică ce se ține obligatoriu de către fiecare casierie și în care se înscriu zilnic, în ordine cronologică, încasările și plățile făcute de aceasta. Registru de stare civilă = condică în care sunt trecute acte de stare civilă privitoare la naștere, căsătorie, deces etc. 2. Sertar sau clapă de oțel, de fontă, de material ceramic etc., care servește la reglarea tirajului sau la închiderea canalelor de fum de la căldările de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale de-a lungul unei fațade. ♦ Fiecare dintre zonele în care este împărțită o suprafață decorativă. 4. Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei. 5. (In sintagma) Registrul navelor = instituție de stat sau particulară organizată în scopul stabilirii normelor tehnice de construcție, de recepție și de exploatare a navelor. 6. Dispozitiv utilizat în centralele telefonice automate la înregistrarea automată a numărului telefonului chemat. 7. Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă, fără schimbarea timbrului. ♦ (Concr.) Grupul tuburilor sau butoanelor de același timbru ale unui instrument muzical. 8. (Inform.) Dispozitiv folosit în calculatoarele electronice, destinat păstrării temporare a informației. – Din fr. régistre, it. registro, germ. Register.

REGISTRU, registre, s. n. 1. Condică în care se trec încasările, cheltuielile, trimiterile și sosirile hîrtiilor, rezultatele unor măsurători etc. Un furier slăbănog și un majur cărunt desfăceau o ladă cu registre. CAMILAR, N. I 78. Apostol Bologa luă în primire, de la locotenentul pe care venea să-l înlocuiască, biuroul cu cele cîteva registre și imprimate. REBREANU, P. S. 129. Săndulescu, veșnic cu nasu-n registru, făcea socoteli. VLAHUȚĂ, O. AL. II 26. ◊ Fig. Infernul pentru tine Își va deschide negrele registre. TOPÎRCEANU, B. 93. ◊ Registru de bord = jurnal de bord pe o navă, v. jurnal (2). Registru de casă v. casă. Registru de intrare și ieșire v. intrare. 2. (Tehn.) Sertar sau clapă (de oțel, de fontă, de material ceramic etc.) acționată manual sau automat, care servește la reglarea tirajului prin varierea secțiunii de trecere a gazelor de ardere sau la închiderea canalelor de fum de la căldările de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale care se întind pe toată lungimea unei fațade. Registrul de jos, corespunzător parterului, are ferestre mai mici, dreptunghiulare. CAMIL PETRESCU, O. II 596. 4. Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hîrtiei. 5. (Muz.) Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprinsă între nota cea mai de jos și cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă, fără schimbare de timbru. (Fig.) Imaginația lui Arghezi se mișcă pe un întins registru, de la libera asociație vizionară pînă la notația exactă. VIANU, A. P. 266. (Concretizat) Dispozitiv cu care se pun în mișcare diferite țevi de la orgă.

registru [At: ȘINCAI, HR. I, 396/10 / V: (înv) ~ges~, reghi~ / Pl: ~re sn, ~ri sm / E: lat register, ger Register, fr registre, eg register] 1 sn Caiet, condică, sistem de fișe sau de foi volante în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ, comercial etc. 2 sn (Îs) ~ de stare civilă (sau al stării civile) Registru în care sunt transcrise unele acte de stare civilă referitoare la naștere, căsătorie, deces etc. 3 sn (Îs) ~ de clasă Condică în care sunt înregistrați, în ordine alfabetică, elevii unei clase și în care se notează absențele și abaterile lor disciplinare. 4 sn (Îs) ~ de bord Jurnal de bord pe o navă. 5 sn (Îs) ~ de casă Condică ce se ține obligatoriu de fiecare casierie și în care se înscriu zilnic, în ordine cronologică, încasările și plățile făcute de aceasta. 6 sn (Rar) Condică de prezență. 7 sn (Înv) Carte sau caiet care cuprinde însemnări despre diverse fapte de importanță istorică. 8 sn (Înv) Conținutul unui registru (7). 9 sn (Înv) Tablă de materii. 10 sn Întindere a scării muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă fară schimbarea timbrului. 11 sn Serie de sunete ale unei scări muzicale, reunite după un criteriu comun. 12 sn (Ccr) Garnitură de tuburi la orgă, de acordaj diferit, dar cu timbru identic. 13 sn (Pex) Buton cu care este acționat registrul (12). 14 sn Grup al coardelor de clavecin sau al butoanelor de acordeon care au același timbru. 15 sn (Aht) Suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale de-a lungul unei fațade. 16 sn Fiecare dintre zonele în care este împărțită o suprafață decorativă. 17 sn Ansamblu al semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei. 18 sn (Teh) Plăcuță din oțel, din fontă sau din alt material, folosită la închiderea parțială sau completă a unei conducte prin care circulă un fluid gazos. 19 sn Dispozitiv folosit în centralele telefonice automate la înregistrarea automată a numărului telefonului chemat. 20 sn (Îs) ~l navelor Instituție de stat sau particulară organizată în scopul stabilirii normelor tehnice de construcție, de recepție și de exploatare a navelor comerciale. 21 sm (Inf) Zonă de memorie din interiorul microprocesorului utilizată la stocarea valorilor și adreselor memoriei externe în timp ce microprocesorul execută operații logice sau aritmetice asupra lor.

BORD, borduri, s. n. Marginea din stânga sau cea din dreapta a punții unei ambarcații (mari). ◊ Jurnal de bord = registru în care se înregistrează toate evenimentele importante petrecute în cursul călătoriei unei ambarcații sau a unui avion. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) bord = în ambarcație; p. anal. în avion. ◊ Expr. A arunca peste bord = a renunța la ceva ca nefiind de folos. – Din fr. bord.

JURNAL s.n. 1. Însemnări zilnice (despre tot ceea ce se întîmplă); observații științifice însemnate zi de zi. ◊ Jurnal de bord = caiet de însemnări pentru faptele care survin în timpul drumului unei nave și care sunt consemnate de ofițerul de cart. 2. Ziar, gazetă. 3. Caiet, registru în care se înscriu operațiile comerciale zi de zi. [< fr. journal].

JURNAL s. n. 1. caiet de însemnări intime zilnice (despre tot ceea ce se întâmplă); observații științifice însemnate zi de zi. ◊ jurnal de bord = registru de însemnări pentru faptele care survin în timpul drumului unei (aero)nave; jurnal de cart = registru pe navele militare, deosebit de jurnalul de bord, în care ofițerul de cart înscrie date referitoare la navigație. 2. ziar, gazetă. 3. caiet, registru în care se înscriu operațiile de contabilitate zi de zi. 4. emisiune de radio sau de televiziune care prezintă știri, informații de imediată actualitate. (< fr. journal)

BORD, borduri, s. n. Fiecare din părțile laterale ale punții unei nave. ◊ Loc. adj. De bord = referitor la navigația pe apă, p. ext. referitor la navigația aeriană. Jurnal de bord. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) bord = pe puntea navei, p. ext. pe avion. ◊ Expr. A arunca peste bord = a da la o parte, a înlătura. – Fr. bord.

dezeșua vb. I (mar.) A repune în funcțiune o navă eșuată ◊ „În jurnalele de bord de la căpitănie a fost înscris un fapt notat laconic: «Eșuat un cargou la mila 31, ora unsprezece [...] La ora cincisprezece dezeșuat».” R.l. 21 I 71 p. 2. ◊ „În portul nostru maritim o navă a eșuat pe stâncile din dreptul localității Agigea, la circa 1 km în larg. Încercările echipajului de a dezeșua vasul cu forțe proprii au rămas fără rezultat.” Sc. 13 III 72 p. 2 (din fr. déséchouer; DEX-S)

LEIRIS [lerís], Michel (1901-1990), etnolog și scriitor francez. Adept al curentului suprarealist. Participă la misiunea Dakar-Djibouti (1934 – jurnalul de bord „Africa fantomă”). Lucrări de etnologie, privind arta și societățile africane („Vârsta omului”, „Regula jocului”).

* jurnál n., pl. e (fr. journal, d. lat. diurnalis, îld. diurnus, de zi, zilnic; it. giornale). Ziar, gazetă, foaĭe cotidiană saŭ maĭ rară care se publică și se vinde cu gologanu (azĭ cu francu) și dă informațiunĭ politice, literare, științifice, comerciale ș.a. Relațiune, însemnare făcută și cu zi: jurnal de călătorie, jurnal de bord. Registru în care negustorul îșĭ înseamnă toată mișcarea cotidiană a afacerilor luĭ (cumpărăturĭ, vînzărĭ ș.a.). A da la jurnal (fam.), a publica în jurnal, la gazetă.

BORD, borduri, s. n. Fiecare dintre părțile laterale ale punții unei ambarcațiuni (mari). ◊ Jurnal de bord = registru în care se consemnează toate evenimentele importante petrecute în cursul călătoriei unei ambarcațiuni sau a unui avion. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) bord = în ambarcațiune; p. anal. în avion. ◊ Expr. A arunca peste bord = a renunța la ceva ca nefiind de folos. – Din fr. bord.

BORD², borduri, s. n. Fiecare dintre părțile laterale ale punții unei nave. Lumea pe vapor se mișca dintr-un bord în altul, în lumina scăzută a asfințitului. BART, E. 79. ◊ Loc. adj. De bord = referitor la navigația pe apă; p. ext. referitor la navigația aeriană. Jurnal de bord. Carnet de bord. Echipament de bord. Instrumente de bord. ▭ Artilerie de bord - artilerie instalată pe nave și pe aeronave. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) bord = pe puntea vasului, p. ext. pe avion. Pasagerii s-au urcat pe bord. Călătorii au luat loc la bordul avionului. ▭ M-am dus chiar într-acea seară de am întîlnit pe amiral, pe bordul său. GHICA, S. 399. ◊ Expr. A arunca peste bord = a da la o parte, a înlătura. Steagul libertăților burghezo-democratice a fost aruncat [de burghezie] peste bord. STALIN, C. XIX 7.

JURNAL, jurnale, s. n. 1. Ziar, gazetă. V. foaie (3). Ținta acestui jurnal [«Popolul suveran»] este a sprijini drepturile poporului romîn. BOLINTINEANU, O. 247. Povestea asta se tipări... mai mult ca să împle coloanele jurnalului. NEGRUZZI, S. I 94. Găsim într-un jurnal aducerea aminte a adunării de la Blaj. RUSSO, S. 67. ♦ (Adesea determinat prin «de modă» sau «de mode») Publicație periodică care conține desene și tipare de costume, rochii etc., însoțite de un text explicativ. Profilu-i fin cu barbișon brun, buzele-i subțiri... întreaga-i înfățișare de om mărunt, nervos, îmbrăcat după ultimul jurnal, contrastau... cu toată șleahta de boemi care se adunau la șfarțuri în cafenelele bucureștene. SADOVEANU, E. 172. Nu-l recunoștea în tînărul acesta cu haină croită după ultimul jurnal. C. PETRESCU, C. V. 334. ♦ (Uneori determinat prin «de actualități») Scurt film de cinematograf care prezintă aspecte actuale din viața politică, culturală, sportivă etc. 2. Însemnări zilnice ale unei persoane cu privire la fapte și întîmplări din viața obișnuită; însemnări zilnice ale unor observații științifice. Fetița a notat cu creionul, în jurnalul ei... istoricul familiei. STANCU, U.R.S.S. 134. Pot să te asigur că există undeva un jurnal al existenței dumitale. C. PETRESCU, C. V. 282. [Văcărescu] întreprinse scrierea aceasta istorică în exilul de la Nicopole și de aci înainte o urmă mai mult ca un jurnal al său privat. ODOBESCU, S. I 315. ◊ Jurnal de călătorie = însemnări făcute zi cu zi despre cele văzute într-o călătorie. Jurnal de bord = registru în care se consemnează fapte care interesează mersul unei nave. 3. (Contabilitate) Registru pentru înscrierea zilnică a operațiilor bănești. 4. Încheiere scrisă dată împricinaților de o instanță judecătorească, p. ext. de o autoritate. ◊ (Ieșit din uz) Jurnal al Consiliului de Miniștri = hotărîre a Consiliului de Miniștri în legătură cu problemele administrative.^[1]

TIMONIER, timonieri, s. m. Marinar de pe o navă de mare, însărcinat cu supravegherea cîrmei și cu transmiterea semnalelor de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta. Pe punte era întuneric. Un timonier îi aduse jurnalul de bord în care trebuia să semneze. BART, E. 211. – Pronunțat: -ni-er.

SEFERIS, Gheorghios (pe numele adevărat G. Stylioanos Seferiadis) (1900-1971), poet grec. Activitate diplomatică. Lirică neoclasică, esențializând trăirea acută a istoriei și a peisajului grec, îmbinând vechile mituri cu problematica omului modern („Cotitura”, „Strofe”, „Poveste legendară”, „Jurnal de bord”). Eseuri pe tema artei grecești; un „Jurnal”. Premiul Nobel pentru literatură (1963).

DOCUMENT. Subst. Document, act, praxis (înv.), documente, scripte; dovadă, certificat, adeverință, zapiscă (rusism înv.), înscris, notificație, hîrtie, patalama (depr.), zapis (înv.), hrisov (înv.), ispisoc (înv.), uric (înv.); bulă (înv.), firman (înv.). Atestat; certificat de naștere; certificat de căsătorie; certificat de deces. Diplomă, mențiune. Proces-verbal, minută; condică, registru, catastif (înv. și fam.), catalog, dosar, jurnal de bord, foaie de parcurs; foaie de transport, scrisoare de trăsură, fraht. Testament. Foaie de zestre (dotală). Dare de seamă, raport, notă informativă, informare. Cerere, petiție, jalbă; contestație, memoriu, memorandum, memorial (înv.). Culegere de legi, cod, codice, codex, condică (înv.). Tratat, înțelegere, pact, convenție, acord; contract. Decret, decizie, hotărîre, ordonanță. Mesaj; scrisoare de acreditare. Declarație, manifest, proclamație, comunicat. Cronică, letopiseț, cronograf. Buletin, buletin de identitate, biroul populației (înv.); pașaport; permis, legitimație, carnet de membru; livret, livret militar. Brevet, licență, patentă. Copie, reproducere, transcriere, duplicat. Arhivă. Arhivar. Adj. Documentar, scriptic. Testamentar. Contractual. Vb. A întocmi un document, a redacta un act, a emite un act, a întocmi un memoriu, a face (a scrie) o cerere, a înainta (a depune) o cerere (un memoriu). A decreta, a emite un decret, a hotărî (a ordona, a orîndui) prin decret. A atesta, a dovedi, a certifica, a adeveri, a confirma; a legaliza, a autentifica. A înscrie, a înregistra, a întocmi un proces-verbal, a nota, a notifica, a scrie negru pe alb, a consemna, a trece în registru, a înmatricula, a intabula, a lua în evidență. A semna, a contrasemna, a subscrie, a parafa, a ștampila, a pecetlui, a sigila. V. carte, lege, scriere.

CĂLĂTORII (literatură de călătorie) Sub forma jurnalului de bord sau a memorialului de călătorie și chiar aceea a narării călătoriei-aventură sau a descrierii cadrului exotic, călătoriile au procurat un bogat material pentru proza memorialistică (v. memorialistica). Văzute și apreciate în primul rînd ca documente geografice, etnografice, sociale, aceste scrieri antrenează în schimb experiențe variate ale omului și chiar fantezia, orientîndu-se astfel din ce în ce mai mult spre literatură. În jurul călătoriilor s-a creat o întreagă literatură cu trăsături proprii. Sub orice formă s-ar prezenta, literatura de călătorie tinde în primul rînd să informeze, dar nici reacțiile emoționale sau picturalul descrierilor nu lipsesc din astfel de scrieri. Astfel, în Relatare cu privire la cea dintîi călătorie în jurul lumii de Pigafetta; cronicarul lui Magellan, pe lîngă consemnarea expediției, pe lîngă relatări despre ținuturi geografice, prezintă și tendințe vizibile de trecere la narațiune, apropiindu-se foarte mult de literatură. Jurnalul lui Nansen, pe lîngă notarea precisă a peisajului încremenit al ținuturilor polare, impresionează prin acel fior al aventurii, făcîndu-i pe cititori participanți imaginari ai explorărilor sale. Jules Verne, în scrierile sale atît de cunoscute, informează pe cititor prin nararea călătoriilor pe coordonate geografice precise, dar îl și emoționează prin anticipațiile sale îndrăznețe, care au prefigurat dezvoltarea tehnicii ulterioare, moderne. Și în literatura noastră s-a cultivat proza de călătorie începînd cu Dinicu Golescu (Însemnare a călătoriei mele), Ion Codru Dragușanu (Pelegrinul transilvan), apoi cu Gr. Alexandrescu (Memorial de călătorie). Mai recente și intrate în patrimoniul literaturii noastre clasice sînt: Jurnal de bord de Jean Bart și Pe drumuri de munte de Calistrat Hogaș, scrise cu intenția și mijloacele implicate de literatura artistică. În evoluția ei, proza de călătorie a stabilit în diferite modalități contactul cu literatura, fecundînd romanul exotic și proza științifico-fantaslică.

bord s.n. 1 (mar) Marginea laterală a punții unei nave mari. 2 (nav.) Puntea unei nave. ◊ Loc.adj. De bord = care se referă la navigație. △ Jurnal de bord = registru în care sînt notate coordonatele zilnice ale deplasării unei nave (maritime, spațiale etc.), precum și cele mai importante evenimente din timpul călătoriei. ◊ Loc.adv. La (sau pe) bord = a) pe puntea unei nave; b) în avion, în navă spațială. ◊ Expr. A arunca peste bord = a) a înlătura pe cineva; b) a renunța la ceva ca nefiind de folos. 3 (auto., av.) Partea interioară a unui vehicul, situată în fața șoferului, pilotului etc., unde se află aparatele care indică anumiți parametri de funcționare. ◊ Aparat (sau aparate) de bord v. aparat. Echipament de bord v. echipament Tablou de bordv. tablou. ♦ Ext. Interiorul vehiculului. 4 (fran.) Marginea unui obiect, profil etc. ♦ Țărmul mării. • pl. -uri. /<fr. bord, germ. Bord.

NAVIGA, navighez, vb. I. Intranz. 1. (Despre nave) A merge pe apă (urmînd un drum dinainte ales). Vapoare navigau pe mări pustii. C. PETRESCU, R. DR. 37. ♦ (Despre oameni) A călători cu o navă pe apă. Navighez. Da, da, navighez. Vezi tabla asta? E jurnalul meu de bord. SEBASTIAN, T. 32. De două luni navigam tot prin aceleași locuri. BART, S. M. 11. De trei zile-acum pe mare Navigînd fără-ncetare, Noi pămîntul n-am zărit! ALECSANDRI, O. 137. 2. (Despre vehicule aeriene) A pluti în aer, a zbura (urmînd un drum dinainte ales).

bord² sn [At: CARAGIALE, M., 37 / Pl: ~uri / E: fr bord] 1 Margine laterală a punții unei ambarcații (mari). 2 Comanda unei ambarcații sau a unui vehicul. 3 (Îs) Jurnal de ~ Registru în care se notează toate evenimentele importante din timpul călătoriei unei ambarcații sau a unui avion. 4 (Îlav) Pe (sau la) ~ În ambarcație. 5 (îal) în avion. 6 (Îe) A arunca peste ~ A renunța la ceva considerat nefolositor. 7 (Înv) Bor². 8 (Rar) Margine a unui obiect, profil etc. 9 (Rar; frm) Țărm de mare.

jurnal sn [At: VĂCĂRESCUL, IST. 274/2 / V: gior~ / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr journal, ger Journal] 1 Publicație periodică ce apare zilnic Si: foaie, gazetă, ziar. 2 Însemnări zilnice ale unei persoane despre anumite evenimente legate de viața sa Cf memorii. 3 (Îs) ~ de călătorie Relatare în scris, zi de zi, a unei călătorii. 4 (Ctb) Registru în care sunt înscrise cronologic operațiile bănești, evenimentele supuse evidenței. 5 (Cmr) Condică în care se trec zilnic toate tranzacțiile comerciale. 6 (Jur) Hotărâre scrisă dată împricinaților de o instanță judecătorească sau de o autoritate. 7 Însemnări zilnice ale unor observații științifice. 8 (Îs) ~ de modă Publicație periodică în care se dau desene și tipare de îmbrăcăminte și accesorii. 9 (Îs) ~ de bord Registru în care se consemnează faptele survenite în timpul călătoriei unei nave. 10 (Îs) ~ul acțiunilor de luptă Document militar în care sunt descrise zilnic pregătirea și desfășurarea acțiunilor de luptă. 11 (Iuz; îs) ~ al Consiliului de miniștri Hotărâre a Consiliului de miniștri în legătură cu probleme administrative. 12 Emisiune de radio și televiziune sau film de scurt metraj, rulat de obicei înaintea filmului artistic de lung metraj, care prezintă evenimente, informații de actualitate etc.