after-shave s. m. (cuv. engl.) Loțiune folosită după ras; în primul exemplu: „(om) proaspăt bărbierit și dat cu loțiune după ras” ◊ „[Actorul] introvertit, nedormit, neras (incident rarissim pe platourile noastre, în care stilul aftershave se practică frecvent la orice oră din zi și din noapte) în pofida unor excese lirice, este foarte convingător [...]” R.l. 2 XI 77 p. 2. ◊ „Ciocănitoarea Woody și modelul ultim al oalei Kukta; after-shave-ul Zambilica etc. etc.” Săpt. 3 VIII 84 p. 2 [pron. aftăr șeiv] (cf. fr. after shave; DHLF 1959, DMN 1960)

extrovertit², ~ă a [At: V. ROM. ianuarie 1957, 136 / V: extrav~ / Pl: ~iți, ~e / E: fr extroverti] 1 a (D. organe cave) Care se revarsă în afară. 2-3 sn, a (Îoc introvertit; șîs tip ~) (Tip psihologic) care este caracterizat prin proiectarea tendințelor psihice interioare asupra lumii înconjurătoare. 4-5 smf, a (Persoană) care aparține tipului extrovertit (2). 6 a Care este receptiv la lumea exterioară.

iernatic, ~ă [At: ANON. CAR. / V: ernatec, er~, ~tec / Pl: ~ici, ~ice / E: iarnă + -atic] 1 a Care este caracteristic iernii Si: (pop) iernăreț (1). 2 a Care trăiește iarna. 3 a Care se menține până iarna târziu. 4 a (Pop; d. locuri) În care nu pătrunde soarele Si: răcoros (1). 5 a (D. locuri) În care iarna începe mai devreme și durează mai mult decât de obicei. 6 a (Pop; îs) Timp ~ Vreme cu vânturi reci. 7 a (D. oameni) Căruia nu-i este frig iarna. 8 a (Fig; d. oameni) Posomorât. 9 a (Fig; d. oameni) Introvertit. 10 a (Prt; fig; d. oameni) Bătrân. 11 a (Pop; d. viței, mânji, miei) Fătat iarna. 12 a (Pop; d. păsări) Care nu migrează iarna. 13 a (Îs) Mere ~ice Soi de mere care se păstrează bine iama Si: mere iernărețe (2). 14 a (Reg; îs) Păr ~ic Varietate de păr altoit, nedefinită mai îndeaproape. 15 a (Reg; îs) Pere ~ice Napi porcești (Helianthus tuberosus). 16 sn (Înv) Tabără militară de iarnă. 17 sn (Pop; ccr) Adăpost pentru turme în timpul iernii. 18 sn (Pop) Nutreț uscat pentru iarnă. 19 sn (Pop) Întreținere pe timpul iernii. 20 sn (Pop) Taxă pentru hrana vitelor în timpul iernii. 21 sn (Reg) Taxă plătită de mire înainte de plecarea, împreună cu mireasa, de la ospățul de nuntă. corectat(ă)

INTROVERSIUNE s.f. Situația celui introvertit. [Pron. -si-u-. / < fr. introversion, cf. lat. intro – înăuntru, vertere – a întoarce].

introvertit, ~ă a [At: DEX / Pl: ~iți, ~e / E: fr introverti] (Psh; d. oameni) 1 Care este orientat către propriile trăiri interioare. 2 Obsedat de propriile trăiri interioare.

introvertit adj. m., pl. introvertiți; f. introvertită, pl. introvertite

introvertit adj. m., pl. introvertiți; f. sg. introvertită, pl. introvertite

INTROVERTIT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care își îndreaptă atenția mai ales spre viața sa interioară. (< fr. introverti)

INTROVERTIT, -Ă adj. Care își îndreaptă atenția mai ales spre trăirile sale interioare. [Cf. fr. introverti, it. introvertito].

INTROVERTIT ~tă (~ți, ~te) Care este preocupat doar de viața sa interioară. /<fr. introverti

introvertit adj. m., pl. introvertiți; f. introvertită, pl. introvertite

PAVESE, Cesare (1908-1950), scriitor neorealist și eseist italian. Participant la mișcarea antifascistă. Operă marcată de o existență frământată, introvertită, apăsată de incertitudini, de obsesia morții. Poeme cu implicații sociale („Munca istovitoare”) sau meditații asupra existenței și a morții („Moartea va veni și va avea ochii tăi”); romane de un realism sobru, pe tema singurătății adolescenței, opoziției sat-oraș („Satele tale”, „Înainte de a cânta cocoșul”, „Diavolul pe dealuri”, „Femei singure”, „Vara cea frumoasă”, „Luna și focurile”). Dialoguri filozofice în manieră clasică („Dialoguri cu Leucò”); eseuri („Literatura americană și alte studii”); memorialistică („Meseria de a trăi”, „Scrisori”). Traduceri din literatura nord-americană. În onoarea sa, a fost înființat (1957) Premiul P. pentru literatură. S-a sinucis.

PREFIX s. n. (< fr. préfixe, cf. lat. praefixus < prae „înainte” + fixum „așezat”): afix (v.) lexical sau particulă cu sens abstract care se atașează înaintea rădăcinii sau a temei unui cuvânt, pentru a forma un derivat, un cuvânt nou. În limba română actuală numai cinci p. servesc efectiv la formarea de cuvinte noi: des- (dez-, de-), în (îm-), ne-, răs- (răz-) și re-. Astfel, descătușa (< des- + cătușă + suf. -a), descreți (< des- + creț + suf. -i), dezgropa (< dez- + groapă + suf. -a), dezvinovăți (< dez- + vinovat + suf. -i), dejuga (< de- + jug + suf. -a), desăra (< de- + săra), desăvârși (< de- + săvârși), încolăci(< în- + colac + suf. -i), îngălbeni (< în- + galben + suf. -i), împerechea (< îm- + pereche + suf. -a), îmbătrâni(< îm-+ bătrân + suf. -i), necinstit (< ne- + cinstit), neadevăr (< ne- + adevăr), neîntâlnit (< ne- + întâlnit), nemulțumit (< ne- + mulțumit), răsputeri (< răs- + puteri), răzbucuros (< răz- + bucuros), răzgândi (< răz- + gândi), răscumpăra (< răs- + cumpăra), răzjudeca (< răz- + judeca), reacoperi (< re- + acoperi), redobândi (< re- + dobândi) etc. La unele cuvinte se constată chiar un cumul de prefixe: nedezlipit, nerecunoscător, neîncrezător, reîmpăduri, reîntineri etc. ◊ ~ internațional: p. savant, de origine greacă sau latină, folosit în terminologia tehnico-științifică a limbajelor de specialitate din cadrul limbilor evoluate, ca de exemplu a-, an-, im-, i-, ante- („înainte”), anti- („contra”), arhi- („foarte”), bi- („de două ori”), circum- („împrejur”), con- (co-) („împreună”) contra- („împotrivă”), ex- („în afara”), extra-(„exterior”, „foarte”), hiper- („peste măsură de”), hipo- („foarte mic”), inter- („între”, „în corelație cu”), intra- („înăuntru”), intro- („înăuntru”), post- („după”), pre- („înainte de”), sub („dedesubt”), supra- („deasupra”, „foarte”), tri- („trei”), ultra- („dincolo de limită”, „foarte”) – afon, alogic; anorganic, analfabet; inadaptabil, indispune, inegalitate; impropriu, impolitețe; imoral, ilizibil; antepenultim, antevorbitor; antidot, antiepidemic; arhicunoscut, arhidiacon; bianual, bioxid; circumscrie, circumscripție; concetățean, conlucra, coautor; contrasemnat, contraindicat, contrapropunere; excentric, exmatriculat; extrașcolar, extrafin; hipersensibil, hiperurbanism; hipoaciditate, hipotensiune; interacțiune, interplanetar, interzice; intramuscular, intravenos; introducere, introvertit; postbelic, postpune; precuvântare, prefabricat, prevedea; subcarpatic, subgrupă, subînțelegere; supracopertă, suprapune, suprasensibil; trisilabic, tricolor; ultrascurt, ultrasunet etc. ◊ ~ privativ: p. care exprimă lipsa, excluderea, ca de exemplu a-, an-, de-, des-, (dez-) – amoral, afon, analfabet, anorganic, dejuga, deșuruba, desperechea, descălțat, dezbrăcat etc. ◊ ~ negativ: p. care neagă valoarea semantică a bazei cuvântului sau una din valorile posibile ale acesteia, ca de exemplu i-, im-, in- și ne- – imoral, impropriu, inegalitate, neîncredere, nesupunere, neacoperit etc. ◊ ~ delocutiv: p. de origine prepozițională care formează cuvinte de la locuțiuni, ca de exemplu de și în- (îm-) – desăvârșit (< lucru de săvârșit), împerechea (< a pune în pereche), înfățișa (< a pune în față) etc. ◊ ~ iterativ: p. care exprimă repetarea, ca de exemplu răs- (răz-) și re – răsciti, răscumpăra, răzda, realege, realipi, retipări etc.

SCHELL [ʃel] 1. Maria (1926-2005), actriță austriacă de film. Fragilitatea și hiperemotivitatea native o hărăzesc pentru partituri dramatice, adesea lacrimogene („Ultimul pod”, „Gervaise”, „Nopți albe”, „O viață”). 2. Maximilian (1930-2014), actor și regizor austriac de film și teatru. Frate cu S. (1). Vedetă internațională, temperament dramatic și introvertit care dă greutate și carismă unor personaje frământate, torturate psihologic („Sechestratul din Altona”, „Castelul”, „Crucea de fier”, „Dezmoșteniții din Little Odessa”). Premiul Oscar 1961 („Procesul de la Nürnberg”). Dimensiunea sa culturală este întregită de profesionalismul de care face dovadă ca producător, scenarist și regizor („Pietonul”, „Judecătorul și călăul”, „Povestiri din pădurea vieneză”).