A LEGALIZA ~ez tranz. 1) (acte, scrisori, semnături) A califica drept legal (prin aplicarea unei ștampile); a face să fie valabil; a autentifica; a certifica; a întări. 2) (situații, stări de lucruri) A face să fie legal; a aduce în conformitate cu legile; a consfinți^[1]. /<fr. légaliser corectat(ă)

legaliza vt [At: NEGULICI / Pzi: ~zez / E: fr légaliser] (Jur) 1 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A confirma autenticitatea. 2 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A atesta conformitatea cu originalul. 3 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A da formă legală (1) Si: (înv) a protocoli. 4 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A face să devină legal. 5 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A autentifica. 6 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A certifica. 7 (C. i. fapte, stări, situații etc.) A reglementa prin lege (38). 8 (C. i. fapte, stări, situații etc.) A da caracter legal Si: (înv) a legiui (2). 9 (C. i. fapte, stări, situații etc.) A da caracter oficial Si: a oficializa.