pulă sf [At: TDRG / Pl: pule / E: lat pulla] (Trv) 1 Penis. 2 (Înv) Nuia. 3 (Înv) Coadă. 4 (Iht; îc) pula ciobanului Pietrar (Aspro zingel). 5 (Îac) Pește care trăiește în bălți, pe fundul mlăștinos sau argilos, cu corp scund, turtit, mai mult gros decât înalt, lung de 12-18 centimetri, și care aduce pagube însemnate, hrănindu-se cu puii de pește (Gobius kessleri) Si: guvidie-de-baltă. 6 (Bot; îc) pula calului Burete pucios (Ithyphallus impudicus). 7 (Trv; îs) pulă bleagă Individ neînsemnat, fără personalitate. 8 (Trv; îe) Ce pula mea? Se spune pentru a exprima un sentiment de frustrare, de neputință sau de revoltă față de o problemă dificilă în care vorbitorul refuză să se implice. 9-10 (Trv; îe) Îmi bag pula Se spune pentru a exprima (disprețul pentru ceva sau) nepăsarea și renunțarea de a se mai implica în ceva greu de rezolvat. 11 (Trv; dep; d. bărbați; îe) A sta cu pula în mână A fi onanist. 12 (Trv; d. bărbați; îae) A nu face nimic, a fi leneș și indolent. 13 (Trv; îe) Du-te-n pula mea Expresie injurioasă care de obicei se adresează unui coleg sau unui prieten acuzat de lipsă de solidaritate, sinceritate, principialitate etc., cu intenția de a pune capăt relației cu acesta. 14 (Trv; îe) Îmi bag pula în mă-ta Expresie injurioasă foarte răspândită între bărbați, care consideră actul sexual drept un mod de înjosire atât a interlocutorului cât și a persoanei la care acesta ține cel mai mult.

cucuruz, -i, s.m. – 1. Știulete de porumb: „Știi, tu, mândră, ce ț-am spus / La cules de cucuruz” (Memoria 2001: 99). „Recoltarea cucuruzilor se făcea cu mâna și se transporta cu coșurile la căruțe și apoi acasă, unde se desfăcea” (Dăncuș 1986: 45). 2. Porumb. 3. Con de brad; pară de brad, ciucalău de molid, pară de buhaș, cocian de brad (ALR 1973: 558). 4. Burete pucios, specie de ciuperci necomestibile (Phallus impudicus), în depresiunea Maramureșului. – Cf. srb. kukuruz, ucr. kukurudz, germ. Kukuruz etc.

BURETE, bureți, s. m. I. Nume generic dat unor plante criptogame parazitare de forme diferite, de obiceii formate dintr-un picior spongios cu o pălărie cărnoasă, la capătul superior; unii bureți sînt comestibili, alții sînt foarte otrăvitori; ciupercă. Burete alb. Burete creț. Burete de rouă. Burete pucios. ▭ Fără să vreau, aflasem și eu, păcătosul, cîte ceva din tainele călugărești... umblînd vara cu băieții după... bureți, prin părțile acele, de unde prinsesem și gust de călugărie. CREANGĂ, A. 122. ◊ Expr. A-i toca (cuiva) gura bureți = a vorbi verzi și uscate, a flecari, a palavragi. Doar n-am mîncat bureți! = doar n-am înnebunit! II. 1. Animal din încrengătura spongierilor, cu corpul alcătuit dintr-o rețea compactă de fibre elastice și rezistente, uneori calcaroase sau silicioase; trăiește în, tufe dese, fixat pe stîncile submarine; spongie. 2. Obiect făcut din scheletul spongiei (sau din cauciuc) și care, datorită proprietății sale de a absorbi lichidele, se întrebuințează ca obiect de toaletă, la ștersul tablei de scris etc. Burnița din negură, ca dintr-un burete, o pacoste de apă borbonată. D. ZAMFIRESCU, R. 259.

cucuruz, cucuruzi, s.m. – 1. Știulete de porumb: „Știi, tu, mândră, ce ț-am spus / La cules de cucuruz” (Memoria, 2001: 99). „Recoltarea cucuruzilor se făcea cu mâna și se transporta cu coșurile la căruțe și apoi acasă, unde se desfăcea” (Dăncuș, 1986: 45). 2. Porumb. 3. Con de brad; pară de brad, ciucalău de molid, pară de buhaș, cocean de brad (ALRRM, 1973: 558). 4. Burete pucios, specie de ciuperci necomestibile (Phallus impudicus), în depresiunea Maramureșului. ♦ (onom.) Cucuruz, nume de familie în Maramureș. – Cf. bg., srb. kukuruz (DEX, MDA).

CIUPERCĂ. Subst. Ciupercă, burete. Ciupercă comestibilă; ciupercă necomestibilă, ciupercă otrăvitoare. Burete alb, ciupercă albă, mînătarcă, hrib, pitoancă, pitoașcă (reg.), pitarcă (reg.), pitărcuță, pîinea-pădurii; beșica-calului; burete galben, gălbior, gălbioară, ciuciulete, zbîrciog, crăiță, oiță, rîșcov, rîșcoviță; buretele calului; burete călugăresc; burete crăiesc, burete domnesc; burete de mai; burete iute, burete acru, burete amar; bureți popești, bureți grași; burete pucios, burete puturos; burete de rouă, burete de prund, burete pestriț; burete roșu, hrib țigănesc; burete șerpesc, buretele-șarpelui, pălăria-șarpelui, muscăriță, bureți flocoși; ciuperca pieptănașului; ciupercă de bălegar, ciupercă de gunoi; creasta-cocoșului; ghebe; ghebe de brad; ghebe de pădure; gogoașă; hribul-vrăjitoarei; iască, burete de copac, burete de iască, copita calului, iască de scăpărat, văcălie; văcălie de brad, văcălie de mesteacăn, văcălie de salcie; nicoreți; păstrăvi (reg.), păstrăvi de pădure; pita-vacii; pîinișoară; popenchi; steaua-pămîntului; tăciune, mălura-grîului; trufă; urechiușă, urechea-babei, drelă; zbîrciog, zbîrciogi grași; vinețică; vinețică cu lapte. Vb. A aduna (a culege) ciuperci; a merge după ciuperci.

boțuț sm [At: TDRG / V: (pl) boțiți^[1] / Pl: ~i / E: boț¹ + -uț] (Bot; reg) Burete-pucios (Phallus impudicus).

pulă sf [At: TDRG / Pl: ~le / E: lat pulla] (Trv) 1 Penis. 2 (Înv) Nuia. 3 (Înv) Coadă. 4 (Iht; îc) ~la ciobanului Pietrar (Aspro zingel). 5 (Îae) Pește care trăiește în bălți, pe fundul mlăștinos sau argilos, cu corp scund, turtit, mai mult gros decât înalt, lung de 12-18 centimetri, și care aduce pagube însemnate, hrănindu-se cu puii de pește (Gobius kessleri) Si: guvidie-de-baltă. 6 (Bot; îc) ~la calului Burete pucios (Ithyphallus impudicus). 7 (Trv; îs) ~ bleagă Individ neînsemnat, fără personalitate. 8 (Trv; îe) Ce ~la mea? Se spune pentru a exprima un sentiment de frustrare, de neputință sau de revoltă față de o problemă dificilă în care vorbitorul refuză să se implice. 9-10 (Trv; îe) Îmi bag ~la Se spune pentru a exprima (disprețul pentru ceva sau) nepăsarea și renunțarea de a se mai implica în ceva greu de rezolvat. 11 (Trv; dep; d. bărbați; îe) A sta cu ~la în mână A fi onanist. 12 (Trv; d. bărbați; îae) A nu face nimic, a fi leneș și indolent. 13 (Trv; îe) Du-te-n ~la mea Expresie injurioasă care de obicei se adresează unui coleg sau unui prieten acuzat de lipsă de solidaritate, sinceritate, principialitate etc., cu intenția de a pune capăt relației cu acesta. 14 (Trv; îe) Îmi bag ~la în mă-ta Expresie injurioasă foarte răspândită între bărbați, care consideră actul sexual drept un mod de înjosire atât a interlocutorului cât și a persoanei la care acesta ține cel mai mult.

BOȚIT I. adj. 1 p. BOȚ ¶¶ contr. NEBOȚIT ¶ 2 Mototolit: haine ~e ¶ 3 Făcut ghem, cocoloșit ¶ 4 Sbîrcit: fața... ~ă și scrijelită, toată în sbîrcituri adînci (VLAH.). II. BOȚIȚI sm. pl. = BURETE-PUCIOS.

BOZUZ sm. 🌿 = BURETE-PUCIOS.

cucurúz, cucuruzi, s.m. 1. Știulete de porumb: „Știi, tu, mândră, ce ț-am spus / La cules de cucuruz” (Memoria, 2001: 99): „Recoltarea cucuruzilor se făcea cu mâna și se transporta cu coșurile la căruțe și apoi acasă, unde se desfăca” (Dăncuș, 1986: 45). 2. Porumb. 3. Con de brad; pară de brad, ciucalău de molid, pară de buhaș, cocean de brad. 4. Burete pucios, specie de ciuperci necomestibile (Phallus impudicus), semnalată în depresiunea Maramureșului. ■ (onom.) Cucuruz, nume de familie în jud. Maram. – Cf. bg., srb. kukuruz (DEX, MDA).

burete s.m. 1 (bot.) Nume generic dat mai multor specii de ciuperci din familia boletacee. ◊ Expr. (fam.) Doar n-am mîncat bureți = doar n-am înnebunit! A-i toca cuiva gura (la) bureți = a vorbi repede, spunînd lucruri neînsemnate, palavre; a vorbi verzi și uscate. (Parcă) a mîncat bureți v. mînca. ◊ Compuse: burete-acru (sau -alb, -galben, -iute, -lăptos, -piperat, -usturos) ori bureți-lucii (sau -de-spin, usturoi, -vineți) = ciupercă comestibilă, cu pălăria albă, sferică, cu piciorul alb, scurt, gros și cărnos, cu carnea tare și piperată (Lactarius piperatus); bureți-călugărești = ciupercă comestibilă care crește pe trunchiul stejarilor, cu pălării numeroase, brun-cenușii, imbricate și reunite prin pedicule într-un singur trunchi, cu carnea albă, plăcut mirositoare (Polyporus frondosus); bureți-de-rouă = ciupercă comestibilă care crește pe bălegar, cu pălăria conic-cilindrică de culoare roșie-brună; burete-bălos = a) numele unei ciuperci necomestibile (Hygrophorus eburneus); b) băloșel (Russula foetans); burete-bubos (sau -pestriț) = ciupercă otrăvitoare, cărnoasă, de culoare cafenie-cenușie, cu numeroși solzi albi pe suprafața pălăriei, care are marginea striată (Amanita pantherina); burete-crăiesc (sau -domnesc) = a) ciupercă comestibilă (Tricholoma equestre); b) ciupercă necomestibilă (Bolbitius vitellinus); burete-de-bubă (și -de inimă, -pucios, -puturos) ciupercă necomestibilă (Phallus impudicus); burete-creț = opintici (Ramaria flava); burete-de-casă (sau -de-pivniță) = ciupercă necomestibilă, de culoare galben-ruginie, care crește în locuri umede și întunecoase, pe lemnul putred (Merulius lacrymans); burete-de-conopidă sau bureți-de-veveriță = tocmăgel (Ramaria formosa); burete-de-gîze (sau -șerpesc) = ciupercă otrăvitoare, cu pălăria de culoare roșie, acoperită cu solzi albi sau gălbui, cu piciorul alb, înconjurat de resturi de volvă (Amanita muscaria); burete-de-iască = văcălie (Fomes fomentarius); burete-de-mai = nicorete (Tricholoma georgii); burete-de-mesteacăn (sau -călugăresc) = pitarcă (Boletus scaber); ∆ burete-dulce; burete-roșu; burete-țepos; buretele-calului; buretele-cerbilor; buretele-oilor; buretele-vacii; bureți-de-fag; bureți-de-iarbă; bureți-de-pajiște; burete-de-conopidă; burete-pipărat; burete-veninos; bureți-grași; bureți-popești. ♦ Spec. Hrib, mînătarcă (Boletus edulis). 2 (zool.; la pl.) Încrengătură de nevertebrate marine, rar dulcicole, fixate de stînci, cu formă variată și cu scheletul constituit din spicule și bastonașe silicioase, calcaroase sau din fibre de spongină (Spongiaria); (și la sg.; și burete- de-mare) animal care face parte din această încrengătură; spongier. ♦ Scheletul poros al acestui animal care, datorită proprietății de a absorbi lichidele, are numeroase întrebuințări. ♦ Obiect făcut din scheletul acestui animal (sau din cauciuc, material plastic etc.), bun absorbant, folosit la baie, bucătărie etc. ◊ Expr. A șterge (ceva) cu buretele v. șterge. A trage (peste ceva) cu buretele v. trage. A trece (peste ceva) cu buretele v. trece. 3 Analog, (tehn.) Partea cea mai umflată a butucului de la roțile carului, în care sînt făcute orificiile prin care intră capetele spițelor. • pl. -ți. /lat. *bolētis, -em <lat. boletus, -i; cf. gr. βωλίτης.

BURETE ~ți m. 1) Specie de ciuperci. ~-alb. ~-pucios. ◊ Doar n-am mâncat ~ți doar n-am înnebunit. 2): ~-de-mare animal marin, nevertebrat, având scheletul format dintr-o rețea de fibre elastice, care își duce viața în colonii masive, prins de stâncile subacvatice. 3) Obiect spongios, făcut din scheletul acestui animal (sau din cauciuc poros), servind la spălat, la șters tabla și în alte scopuri. /<lat. boletis

BURETE sm. 1 🐙 Animal zoofit alcătuit dintr’un fel de sac lipit la bază de stîncile din mare; acest sac are o deschizătură la partea superioară și un mare număr de găuri pe toată întinderea pereților lui; corpul lui e format dintr’un schelet compus din țesătura mai multor firicele elastice; trăește în colonii și se pescuește cu deosebire în marea Mediterană, pe țărmurile Greciei, Siriei și Tunisiei (🖼 655) ¶ 2 Scheletul elastic al acestui animal (sau mai bine al unei colonii din aceste animale), curățat de materiile organice și lăsat cîtva timp într’o soluțiune de acid sulfuric amestecat cu multă apă, e întrebuințat pentru spălat corpul, pentru șters tabla, etc.; Fig. a stoarce ca pe-un ~; bea sau suge ca un ~, e un mare bețiv ¶ 3 pr. ext. Burete artificial, de cauciuc, întrebuințat la toaletă ¶ 4 🌿 Nume generic dat unor plante dintr’o clasă specială de criptogame care trăesc în locurile gunoioase, grase și umede, sau ca paraziți, pe arbori sau pe alte plante; unele din ele sînt bune de mîncare (ciuperca, mănătarca, etc,), iar altele sînt foarte otrăvitoare: muierea ... fripse niște bureți ce aflase prin pădure (RET.); proverb: doar n’am mîncat bureți! (ZNN.), n’am înnebunit; a tăia dracului bureți (ZNN.), a sta fără nici o treabă, a sta cu gura căscată. – Dintre speciile cunoscute la noi în țară, cităm următoarele; ~ -ACRU (sau ~-ALB, ~ -GALBEN, ~ -IUTE, ~ -LĂPTOS, ~ -PIPERAT, ~ -USTUROS) = IUȚARI; -~ BĂLOS¹, ciupercă comestibilă albă, cu miros și gust plăcut; crește pe pămînt în pădurile de fag și de brad (Hygrophorus eburneus) (🖼 656); – ~ BĂLOS² – BĂLOȘEL; – BUREȚI-CĂLUGĂREȘTI, ciuperci foarte mari, comestibile, cu pălăria brună-cenușie, cu carnea albă; cresc toamna pe rădăcinile și trunchiul stejarilor bătrîni; o singură ciupercă cîntărește uneori pînă la 15 kgr. (Polyporus frondosus) (🖼 657); – BURETELE-CALULUI, ciupercă cu pălăria cenușie, verzuie sau roșiatică, cu miros plăcut; crește pe pămînt gras și pe bălegar (Coprinus fimetarius); (🖼 658); – BURETELE-CERBILOR, ciupercă veninoasă, de formă sferică, de coloare galbenă ca lămîia sau galben-brună; carnea e albă la început, apoi devine albăstrie, marmorată și în urmă brună, cu un miros tare și neplăcut; crește prin păduri, vara și toamna; numită în Mold. și „bășina-porcului” (Scleroderma vulgare) (🖼 659); – ~ -CRĂIESC = BURETE-DOMNESC; – ~ -CREȚ¹, ciupercă comestibilă, cu gust plăcut, foarte ramificată, la început albă, apoi gălbuie, crește toamna pe trunchiul copacilor bătrîni din păduri; numită și „burete-de conopidă” (Hydnum coralloides); – ~ -CREȚ² RĂMURELE; – ~ -CREȚ³ – BUREȚI-DE-CONOPIDE²; – ~ -CREȚ⁴ = TOGMĂGEL 1; – Olten. ~ DE-BUBĂ- ~-PUCIOS; – ~-DE-CASĂ CIUPERCĂ; – ~ -DE-CONOPIDĂ¹= ~ -CREȚ¹; – BURETE-DE-CONOPIDĂ² , ciupercă comestibilă, de coloare albă, cu tulpina groasă, din care pornesc rămurele dese și ascuțite, goale înăuntru și fragile; crește prin pădurile umbroase și umede, mai cu seamă în păduri de brad; numită și „barba-caprei”, „burete-creț”, „crețișoară”, „curălice”, „laba-mîței”, „meloșel”, „opintici” sau „togmăgel” (Clavaria coralloides) (🖼 660); – ~-DE-IARBĂ (PĂC.) VINEȚICĂ-CU-LAPTE; – ~-DE-MESTEACĂN, ciupercă comestibilă, cu miros aromatic, cu pălăria cărnoasă de coloarea scorțișoarei, cu piciorul, gol înăuntru, de coloare gălbuie; crește pe pămînt, în păduri, în grămezi mai mari; numită și „pîinișoare” (Cortinarius cinnamomeus); – ~-DE-NUC, ciupercă, cu carnea albă, cu miros pătrunzător și cu gust plăcut; pălăria, galbenă-roșiatică, și prevăzută cu solzi bruni, are forma unui evantaliu; crește pe trunchiul nucilor, fagilor și ulmilor din păduri; numit și „(burete-) păstrăv” sau „păstrăv-de nuc” (Polyporus squamosus); (🖼 661); – ~-DE-PRUND, ciupercă comestibilă, cu gust amar, cu miros foarte aromatic, cu pălăria galbenă-cafenie; crește în grupuri prin păduri, de la primăvară pînă la toamnă; numită (în Bucov.) și „burete-de rouă” (Collybia esculenta); – ~-DE-ROUĂ¹, ciupercă cu pălăria aproape membranoasă, de coloare roșie-cafenie; crește pe bălegar și pe lemn putred (Coprinus micaceus); (🖼 662); – ~-DE-ROUĂ², = BURETE-DE-PRUND; – ~-DE-SOC, ciupercă moale, gelatinoasă, concavă, în formă de scoică, de coloare brună-roșiatică; crește pe trunchiurile bătrîne de soc (Hirneola auricula Judae) (🖼 663); – ~-DE-SPIN¹, ciupercă comestibilă, dulce la gust și fără nici un miros, cu pălăria cenușie, purpurie pe margini și verzuie sau gălbuie la centru; crește pe pămînt, prin păduri (Russula grisea); – ~-DE-SPIN², NICORETE; – ~-DE-STEJAR¹, ciupercă cu pălăria bombată, de coloare purpurie, puțin catifelată; crește prin păduri (Boletus purpureus); – ~-DE-STEJAR², ciupercă roșie ca sîngele ce crește pe trunchiul copacilor, mai ales pe stejar; din ea se extrage așa numitul „cleiu de stejar” (Fistulina hepatica) (🖼 664); – ~-DE-VEVERIȚĂ = RĂMURELE; – ~-DOMNESC, ciupercă cu pălăria aproape membranoasă, de coloare galbenă; crește pe drumurile de la cîmp; numită (în Trans.) și „burete-crăiesc” (Bolbitius fragilis); – ~-DULCE¹ = VINEȚICĂ-CU-LAPTE; – ~-DULCE² = RÎȘCOV; – ~- FLOCOS, ciupercă cu pălăria gălbuie-roșiatică, a cărei carne conține un suc lăptos alb și foarte acru; crește pe pămînt, mai ales prin pădurile de mesteacăn; numită (în Mold.) și „flocoșel” (Lactarius torminosus) (🖼 665); – ~-GALBEN¹, una din cele mai bune ciuperci comestibile cu carnea albă, spre periferie gălbuie, cu miros plăcut și gust puțin piperat; crește în grupuri mici prin pădurile umbroase de fag, de brad și de mesteacăn; numită și „gălbinele”, „gălbiori”, „unghia-caprei” sau „urechiușă” (Cantharellus cibarius) (🖼 666); – ~-GALBEN² = IUȚARI; – ~-GĂLBIȘOR, ciupercă a cărei carne conține un suc lăptos care devine mai tîrziu acru; crește toamna prin pădurile umbroase (Lactarius aurantiacus); – ~-NEGRU = PĂSTRĂV 2; – BURETELE-OILOR, ciupercă comestibilă cu carnea albicioasă, puțin amară și cu miros plăcut; e compusă din mai multe pălării neregulate și legate între ele, de coloare brună gălbuie; crește pe sub brazi și pini, prin mușchi, în grupuri mari, mai ales toamna (Polyporus confluens) (🖼 667); – ~-PESTRIȚ, ~-ȘERPESC, BURETELE-ȘARPELUI, BURETE-DOMNESC-NEBUN (PĂC.), ciupercă foarte veninoasă, cu pălăria de o coloare roșie, frumoasă, acoperită mai adesea de pete albe; crește pe pămînt, în păduri; numită (în Mold.) și „pălăria-șarpelui” (Amanita muscaria) (🖼 668); – ~-PUCIOS, ~-PUTUROS, ciupercă de o formă ciudată, cu piciorul lung de 12-14 cm., de coloare alburie, în vîrful căruia e așezată pălăria conică, foarte scurtă; mirosul puternic, foarte urît, al acestei ciuperci face ca să fie descoperită de la distanță, atrăgînd în același timp muștele și alte insecte, cari mănîncă pulpa conținută în alveole; numită și „burete-de-bubă”, „boțiți” sau „bozuz” (Phallus impudicus) (🖼 669); – ~-ROȘU¹, ciupercă roșie, cu pălăria cărnoasă și piciorul vîrtos; crește prin foile căzute din pădurile de fag și pe cucuruzii de pin (Mycena strobilina); (🖼 670) – ~-ROȘU² = VINEȚICĂ-CU-LAPTE; – ~ȘERPESC¹, ciupercă comestibilă, cu carnea albă și moale, cu gust și miros plăcut; numită și „pălăria-șarpelui” (Agaricus procerus, Lepiota procera) (🖼 671); – ~-ȘERPESC² = BURETE-PESTRIȚ; – ~ȚEPOS – FLOCOȘEL 1; – BURETELE-VACII, ciupercă comestibilă, cu pălăria cărnoasă, de coloare galbenă-roșiatică; crește pe pămînt, în pădurile de brad și de fag (Lactarius subdulcis); – ~-VÎNĂT, ciupercă comestibilă, de coloare violetă-închisă, cu carnea moale, fără nici un miros; crește izolat printre frunzele uscate din pădure (Cortinarius violaceus) ¶ 5 🔧 Capetele umflate ale butucului de la roțile carului în care sînt vîrîte capetele spițelor (👉 ROATĂ) [lat. vulg. *boletis = clas. boletus].

MIRTĂȚI subst. pl. (Regional, în sintagma) Mirtăți țigănești = bureți necomestibili, nedefiniți mai de aproape (Valea Lungă Cricov- Pucioasa). Cf. ALR II 6 405/762. - Etimologia necunoscută. Cf. m i t a r c ă,

GALBEN, GALBIN, GALBĂN I. adj. 1 De coloarea paiului, lămîii, mălaiului, șofranului, aurului, pucioasei, etc.: floare ~ă, frunză ~ă, ceară ~ă, ¶ 2 Despre coloarea feței: searbăd, palid: era ~ la față; avea pielea ~ă; era ~ ca ceara, ca turta de ceară; rasa ~ă, rasa mongolă, caracteristică în special prin coloarea galbenă a pielei ¶ 3 Despre păr: bălan, blond: un păr ~ luciu; ~ ca aurul (RET.) ¶ 4 🩺 Friguri ~e 👉 FRIGURI ¶ 5 🌿 LEMN- ~ = DRACILĂ ¶ 6 BURETE-~ 👉 BURETE. II. sn. Coloarea galbenă. III. sm. 🪙 Veche monedă de aur, de proveniență străină, care circula la noi în țară și al cărei curs a variat mult în decursul vremurilor; în timpul din urmă (în a doua jumătate a veacului al XIX-lea) valora 11 lei, 75: ~i austriaci (🖼 2275); ~i împărătești, ~i olandezi; o salbă de ~i; (P): cine nu cruță paraua, nici de ~ nu-i e milă (PANN) [lat. galbĭnus].

burete sm [At: TETRAEV. (1574) 252 / Pl: ~eți / E: lat *boletis] 1 Nume generic dat unor ciuperci Si: spongie. 2 (Pfm; îe) Doar n-am mâncat ~eți nebuni Doar n-am înnebunit! 3 (Reg; îc) ~-acru (sau ~-iute, ~-amar, ~-galben, ~eți-albi, ~eți-de-spin, ~eți-lucii, ~eți-usturoi, ~eți-vineți) Ciupercă comestibilă, care crește în pădure vara și toamna, cu pălăria alb-gălbuie, cu piciorul alb, gros, scurt și cărnos, cu carne albă și piperată Si: (reg) coreani, hulubițe, iuțani, iuțari, iuțăi, iuțișori, lăptucă, usturoi, pâinea pădurii, piperuș, râșcov (Lactarius piperatus). 4 (Reg; îc) ~-bălos Ciuperca necomestibilă Hygrophorus eburneus. 5 (Reg; îae) Ciupercă necomestibilă care crește pe pământ, în pădurile de brad și de fag, cu miros neplăcut, cu pălărie galben-roșietică, cu piciorul alb, gros, plin, cu carne albă, grețoasă (Russula foetens). 6 (Reg; îc) ~-bubos (sau ~-pestriț) Ciuperca toxică Amanita pantherina. 7 (Reg; îc) ~-crăiesc (sau ~-domnesc) Ciuperca necomestibilă Bolbitius vitellinus. 8 (Reg; îc) ~-de-bubă, ~-domnesc (sau ~-de-inimă, ~-pucios, ~-puturos) Ciuperca necomestibilă Phallus impudicus Si: (reg) boțiți, bozur, ciuperca bubii. 9 (Reg; îc) ~-de-casă (sau ~-de-pivniță) Ciupercă necomestibilă care crește în locuri umede și întunecoase, spongioasă Si: (reg) ciupercă de casă (Merulius lacrymans). 10 (Reg; îc) ~-de-conopidă (sau ~ți-de-veveriță) Ciuperca comestibilă Ramaria coralloides Si: (reg) creasta cocoșului, crețișoară, curălice, laba mâței, laba ursului. 11 (Reg; îc) ~-de-mesteacăn Ciupercă necomestibilă care crește în pădure, pe pământ, cu pălărie cărnoasă, de culoarea scorțișoarei, cu picior gros, cu carne parfumată (Cortinarius cinnamomeus) Si: (reg) pâinișoare, ciuculem, ciuculați, ciuculeți. 12 (Reg; îc) ~-de-nuc Ciuperca necomestibilă Polyporus squamosus Si: (reg) păstrăv. 13 (Reg; îc) ~-de-prund (sau ~-de-rouă, ~-pestriț) Ciupercă comestibilă care crește în pădure, cu pălărie galben-brună, cu carne albă, cu gust amar (Collybia esculenta) Si: (reg) pestriță. 14 (Reg; îc) ~-de-soc Ciuperca necomestibilă Auricularia auriculavia-judae Si: drehle. 15 (Reg; îc) ~-de-spin Ciuperca comestibilă Russula alutaceea Si: pâinișoară, vinețică. 16 (Reg; îae) Ciuperca comestibilă Russula grisea Si: (reg) vinețele, vinețică. 17 (Reg; îc) ~-de-stejar (sau ~-de-gorun) Ciuperca necomestibilă Daedalea quercina Si: iască. 18 (Reg; îae) Ciupercă comestibilă, care crește pe trunchiurile arborilor, cu pălărie roșie Si: (reg) burete roșu de stejar, limba boului, păstrăvi roșii de stejar (Fistulina hepatica). 19 (Reg; îc) ~-domnesc (sau ~-crăiesc) Ciuperca comestibilă Tricholoma equestre. 20 (Reg; îc) ~-dulce Ciuperca comestibilă care crește în pădurile de fag sau de brad, cu pălăria roșcat-aurie și cu carnea albă, gustoasă, parfumată și care conține un suc alb, dulceag (Lactarius volenus) Si: (reg) lăptucă, pâinișoare, râșcov, vinețea, vinețică cu lapte. 21 (Reg; îc)~-roșu Ciuperca necomestibilă Hygrophorus coccinus. 22 (Reg; îae) Ciuperca necomestibilă Hygrophorus niveus. 23 (Reg; îae) Plantă erbacee care crește spontan, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri lungi, vâscoși, cu frunze lungi și ovale, cu flori galbene cu pete violet Si: (reg) măsălariță (Hygrophorus niger). 24 (Reg; îc) ~-șerpesc Ciupercă comestibilă cu pălăria mamelonată, cu piciorul înalt, fistulos și cu came albă, plăcut mirositoare Si: (reg) pălăria șarpelui (Lepiota procera). 25 (Reg; îc) ~-țepos Ciuperca comestibilă, care crește în pădurile de fag și de brad, cu pălăria ruginie, care prezintă țepi pe partea concavă și cu carnea albă Si: (reg) flocoșel (Hydrum repandum). 26 (Reg; îc) ~-vânăt Ciupercă comestibilă care crește în pădure, de culoare violet, cu pălăria cărnoasă și piciorul păros Cortinarius violaceus. 27 (Reg; îc) ~le-calului Ciuperca necomestibilă Coprinus macrorrhizus. 28 (Reg; îc) -le-cerbilor Ciupercă necomestibilă, care crește și la lumină, de formă sferică, galben-citron, cu carnea albă, marmorată sau albăstruie și cu miros neplăcut Si: (reg) bășina-porcului (Scleroderma aurantiacum). 29 (Reg; îc) ~le-oilor Ciuperca comestibilă Polyporus ovinus. 30 (Reg; îac) Ciupercă comestibilă care crește pe mușchi în pădurile de fag și brad, rigidă, cărnoasă, albă și plăcut mirositoare (Polyporus confluens). 31 (Reg; îc) ~le-vacii Ciupercă comestibilă care crește în păduri, în regiunea alpină, cu pălăria galben-roșietică și care secretă un suc alb, dulce-acrișor (Lactarius subdulcis). 32 (Reg; îc) ~eți-călugărești Ciupercă comestibilă care crește pe trunchiul stejarilor cu pălării numeroase, brun-cenușii, imbricate și reunite prin pedicule într-un singur trunchi, cu carnea albă, plăcut mirositoare (Polyporus frondosus). 33 (Reg; îc) ~eți-de-fag Ciuperca comestibilă Dryodon crinaceus. Si: (reg) buzdugea, nitorcă-sură, păstrăvi. 34 (Reg; îc) ~de-iarbă (sau ~de-pajiște) Ciuperca necomestibilă Marasmius alliaceus Si: (reg) bureciori, ciocărți, ciuciulași, cocărle. 35 (Reg; îc) ~eți-de-mesteacăn Ciuperca necomestibilă Placodes betulinus. 36 (Reg; îc) ~eți-de-rouă Ciupercă comestibilă, care crește pe bălegar, cu pălăria conic-cilindrică roșie-brună Si: (reg) bureavi, cuișoare (Marasmius oreades). 37 (Reg; iac) ~eți-de-spin Ciupercă comestibilă, care crește în pădurile de fag și de stejar, cu pălăria cărnoasă, roșie-violetă, cu piciorul neted, alb sau roz, cu carnea dulce și plăcut mirositoare Si: (reg) pâinișoare (Russula lepida). 38 (Reg; îc) ~eți-de-veveriță (sau ~-creț, ~-de-conopidă) Ciupercă comestibilă, care crește în pădurile de fag și de brad, cu tulpina cărnoasă, neregulată, alburie, ramificată inegal, cu came suculentă Si: (reg) barba caprei, creasta cocoșului, mărgean, opintic, rămurele (Ramaria botrytis). 39 (Reg; îc) ~ți-lucii-țigănești Ciuperca necomestibilă Hygrophorus niveus. 40 (Reg; îc) ~eți-pestriți (sau ~-pipărat, ~-veninos, ~le șarpelui, ~eți șerpești) Ciuperca toxică Amanita muscaria Si: (reg) muscar, muscariță, pălăria șarpelui, pistriț, prostia calului. 41 (Reg; îc) ~eți-popești (sau ~-grași) Ciuperca toxică Boletus calopus Si: (reg) ghebe, hribe. 42 (Reg; îc) ~-vinete Ciuperca comestibilă Russula cyanoxatha. 43 (Îc; lpl) ~-de-mare Încrengătură de nevertebrate marine, fixate de stânci, cu formă variată și cu scheletul constituit din spicule și bastonașe silicoase sau calcaroase (Spongiaria). 44 (Lsg) Animal din această încrengătură. 45-46 Scheletul poros al acestui animal (sau obiect sintetic similar) care, având capacitate mare de absorbție, este folosit la șters și la spălat.^[1] corectat(ă)

lemn sn [At: COD. VOR.² 75^v/6 / Pl: ~e / E: ml lignum] 1 (Îvr) Arbore (1). 2 (Îvr) Arbust. 3 (Rel; cu determinările „vieții”, „cunoștinței binelui și răului”) Pom aflat în rai, din ale cărui fructe Dumnezeu le-a interzis lui Adam și Evei să mănânce. 4 (Înv; fig; îs) ~ul vieții Credință creștină. 5 (Trs; șîs ~ sălbatic) Portaltoi. 6 Trunchi sau ramuri ale unui arbore tăiat, care servește la construcții, drept combustibil etc. 7 Bucată ruptă sau tăiată din trunchiul sau ramurile unui arbore sau arbust. 8 (Prc) Trunchi de arbore tăiat și curățat de crengi Si: buștean (2). 9 (Îe) A crăpa ~ele de ger sau a fi (un) ger de crapă ~ele A fi foarte frig. 10 (Îe) A da ~e la cel de îngrădește A face lucruri inutile. 11 (Îe) A încurca ~ele degeaba A nu face nimic. 12 (Îe) A o pune de mămăligă cu ~e verzi A acționa ineficient. 13 (Îe) A intra în ~e de Crăciun A cădea pe gânduri. 14 (Mun; îs) ~ de ouă Bucățele de lemn, îmbibate cu o substanță roșie, care se folosesc la vopsitul ouălor de Paști. 15 (Mun; îlav) A ~e seci Foarte tare. 16 (Mun; pex; îal) Exagerat. 17 (Îe) A rămâne (de) ~ (sau ca de ~) A rămâne nemișcat din cauza surprizei, a unei emoții puternice etc. Si: a încremeni, a înlemni. 18 (Îe) A fi de ~ (sau ca ~ul) A nu simți nimic. 19 (Fig; îae) A fi insensibil la ceva. 20 (Îae) A rămâne imobil. 21 (Îe) A se face de ~ A înțepeni. 22 (Îae) A deveni dur. 23 (Fam; îe) A se face ~ A se îmbăta foarte tare. 24 (Îe) A îngheța ~ A îngheța foarte tare. 25 (Îe) A dormi ~ (sau ca ~ul) A dormi profund. 26 (Îe) A tăcea ~ A nu scoate nici o vorbă. 27 (Îe) A sta de ~ (Tănase) A sta degeaba. 28 (D. oameni; îe) A fi de ~ (Tănase) A fi lipsit de energie și de inițiativă. 29 (D. oameni; îae) A fi prost. 30 (Îe) A fi ~ de tufă A nu fi bun de nimic. 31 (Mol; d. oameni; îe) A sta (sau a ședea) ca găina (sau curca) în ~e A fi posac. 32 (Mol; d. oameni; îae) A fi tăcut. 33 (Îe) A fi ~ A fi foarte beat. 34 (Îe) A dormi de poți tăia ~e pe el Se spune despre cineva care doarme foarte adânc. 35 (Lsg; csc) Material compact, solid și fibros, provenit din prelucrarea trunchiului sau a ramurilor arborilor, care diferă ca rezistență, compoziție și culoare de la o specie la alta și care este folosit la construcții, la confecționarea mobilei, a unor obiecte decorative sau de uz casnic etc. 36 (Îs) ~ verde Lemn (35) abia tăiat, din care nu s-a evaporat apa. 37 (Îs) ~ alb Lemn (35) de brad. 38 (Îs) ~ rotund Tip de material lemnos constituit din trunchiuri nefasonate de arbori, care servesc în special la construirea podurilor și a acoperișurilor de la case. 39 (Ent; Trs; Olt; îc) Vierme-de-~ (sau, reg, codat-din-~, carete-de-~) Car-de-pădure (Bostryohus tipygraphus). 40 (Ent; reg; îc) Tăietor-de-~e Scripcar (Saperda carcharia). 41 (Ent; reg; îc) Stelniță-de-~ Vaca-domnului (Pyrrhocoris apterus). 42 (Ent; Trs; îs) Păduche-de-~ Ploșniță (Cimex lectularius). 43 (Îlv) A ajunge (ori a rămâne, a aduce, a lăsa pe cineva) în sapă de ~ A sărăci. 44 (Îe) A porni (sau a începe) de la lingură de ~ A porni în viață fără avere. 45 (D. diverse alimente, carne, etc.; îe) A sta ~ A rămâne tare în urma fierberii. 46 (Bot; lsg) Țesut conducător și mecanic dur, compact sau fîbros, format din trahee, parenchim și fibre de lignină, care alcătuiește tulpina, ramurile și rădăcina arborilor și arbuștilor. 47 (Pex) Structură vegetală lemnoasă. 48 Obiecte sau părți ale acestora confecționate din lemn (46). 49 (Reg) Unealtă cu vârf ascuțit cu care se fac găuri pentru implantarea semințelor în pământ Si: chitonag. 50 (Reg; îs) Cioc de ~ Ac mare folosit la confecționarea mănușilor. 51 (Reg) Bețișor cu care se împinge dopul la pușca de soc. 52 (Reg) Băț cu care se duce o greutate pe umăr Si: (reg) cobiliță. 53 (Trs; Mol) Butuc al nicovalei. 54 (Reg) Talpă la joagăr. 55 (Mol) Tălpi la războiul de țesut. 56 (Pop; mpl; șîs ~le scării) Carâmbi ai scării. 57 (Reg; lpl) Stâlpi care alcătuiesc stăvilarul la moară. 58 (Mar; Mun) Bârnă. 59 (Reg; lpl) Fiecare dintre prăjinile, lemnele sau crengile legate câte două cruciș, care se așează de o parte și de alta a unui acoperiș de paie, a unei clăi de fân, pentru a le face să reziste împotriva vântului, a furtunii etc. Si: (reg) păianjen, martac. 60 (Pop) Placă lemnoasă pe care sunt fixați colții greblei. 61 (Pop; șîs ~ de pisat) Pisău. 62 (Reg; îs) ~ cu ghiulea Mai². 63 (Reg) Schiuri rudimentare. 64 (Îvr; îs) ~ adâncat Barcă primitivă obținută prin scobirea unui trunchi de copac. 65 (Ban; Trs) Scaun al coșului de la moară. 66 (Trs) Strat de care este prinsă broasca la moară. 67 (Reg; îs) ~ul sobei Vătrai. 68 (Olt) Tindeche la plug. 69 (Trs) Pod la gealău. 70 (Reg) Jujeu. 71 (Reg; îs) Mâță de ~ Cursă pentru șoareci. 72 (Reg; îs) ~ de țigară Țigaret. 73 (Rel; înv) Crace ca instrument de tortură. 74 (Rel; înv; îs) ~ sfânt Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. 75 (Pop) Sicriu. 76 (Pop; fig) Moarte. 77 (Îc) ~-câinesc (sau ~ul câinelui, ~-de-câine) Arbust din familia oleaceelor, cu frunze mici și groase, cu flori albe, cultivat prin grădini ca gard viu Si: (reg) măliniță, mălin-negru (Ligustrum vulgare). 78 (Bot; îac) Tulichină (Daphne mezereum). 79 (Bot; reg; îac) Dafin (Daphne laureola). 80 (Reg; îac) Planta Daphne odora. 81 (Bot; reg; îac) Lămâiță (Daphne cneorum). 82 (Bot; reg; îac) Crușân (Rhamnus frangula). 83 (Bot; reg; îac) Verigar (Rhamnus cathartica). 84 (Bot; reg; îac) Salbă-moale (Evonymus europaeus). 85 (Reg; îac) Planta Evonymus latifolius. 86 (Bot; reg; îac) Scoruș (Sorbus aucuparia). 87 (Bot; reg; îac) Drimoc (Viburnum lantana). 88 (Bot; reg; îac) Caprifoi (Lonicera xylosteum). 89 (Îc) ~ul-Domnului (sau ~ul-lui-Dumnezeu, ~-domnesc) Arbust din familia compozitelor, cu flori galbene, dispuse în mici capitule sferice, cu miros de lămâie, cultivat prin grădini și folosit în medicina populară împotriva afecțiunilor digestive Si: lemnuș (12), (reg) rozmarin (Artemisia abrotanum). 90 (Bot; reg; îac) Pelin (Artemisia absinthium). 91 (Bot; reg; îac; șîc ~ul-Maicii- Domnului) Peliniță (Artemisia annua). 92 (Bot; reg; îac) Veninariță (Gratiola offîcinalis). 93 (Bot; reg; îac) Lumânărică (Verbascum thapsus). 94 (Bot; reg; îac) Cimișir (Buxus sempervirens). 95 (Bot; reg; îac) Levănțică (Lavandula angustifolia). 96 (Bot; reg; îac) Jneapăn (Pinus mugo). 97 (Îc) ~ul-Maicii-Domnului, ~-sfânt Plantă ornamentală, foarte aromată, din familia compozitelor, originară din regiunile mediteraneene, cu tulpină ramificată, înaltă până la un metru, cu frunze persistente, cu flori galbene sau albastre, dispuse în mici capitule Si: limbricariță (Santolina chamaecyparissus). 98 (Bot; reg; îc) ~-sfânt Guaiac (Guaiacum officinale). 99 (Îc) ~-dulce Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze imparipenate, cu flori mici liliachii, cu fructul legumă spinoasă Si: (reg) ciorâng, ciorângan, ciorânglav, fîruță, reglisă, zeliznec (Glycyrhiza echinata). 100 (Îac) Plantă erbacee cu flori albastre sau albe, a cărei rădăcină, cu gust dulce, se folosește în industria farmaceutică Si: (reg) dulcișor, reglisă (Glycyrrhiza glabra). 101 (Bot; reg; îac) Feriguță (Polypodium vulgare). 102 (Bot; reg; îac) Răculeț (Polygonum bistorta). 103 (Bot; îc) ~ galben Dracilă (Berberis vulgaris). 104 (Îc) ~-pucios Arbore mic din familia rozaceelor, cu frunze imparipenate, cu flori albe și frunze de mărimea unui bob de mazăre, roșii și astringente la gust Si: (reg) merișor, scoruj, sorb (Sorbus aucuparia). 105 (Îac) Arbust cu ramuri drepte, roșii toamna și iarna, cu frunze, de obicei ovale, vara verzi și toamna roșii, cu flori albe și fructe drupe, negre Si: sânger (Cornus sanguinea). 106 (Reg; îc) ~-râios, ~u-caprei Arbust cu flori albe-verzui sau gălbui, cu fructul o capsulă cu semințe negre (Evonymus verrucosus). 107 (Îc) ~ul-vântului Arbust ornamental din familia oleaceelor, cu frunze ovale și cu flori violete Si: (reg) călin, iorgovan, liliac, melin, orgoian, scumpie (Syringa josikaea). 108 (Trs; îc) ~-pipărat Arbust originar din America a cărui rădăcină se folosește în industria farmaceutică (Lignum sassafras). 109 (Îc) ~ul-bobului Arbust din familia leguminoaselor, cu frunze trifoliate, cu flori galbene-aurii și fructe păstăi Si: drob (Cytisus nigricans). 110 (Reg; îac) Mic arbust cu ramuri lungi și subțiri acoperite cu peri aspri, cu frunze păroase pe partea inferioară și cu flori galbene Si: drob-de-munte (Cytisus hirsutus). 111 (Reg; îac) Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit Si: drobiță (Genista tinctoria). 112 (Bot; reg; îac) Salcâm-galben (Liburnum anagyroides). 113 (Îc) ~-amar Arbore din familia simarubaceelor, care se folosește în industria farmaceutică (Quassia amara). 114 (Bot; reg; îc) ~ul-broaștei Siminoc (Helichrysum arenarium). 115 (Bot; Trs; îc) ~-tătărăsc Arțar (Acer tataricum). 116 (Bot; reg; îc) ~-cu-boabe-albe Hurmuz (Symphoricarpus albus). 117 (Bot; reg; îc) ~-tare Stejar-pufos (Quercus pubescens). 118 (Bot; reg; îc) ~-nelemn Fluierătoare (Tamus communis). 119 (Bot; reg; îc) ~-acru, ~-domestic Cenușar (Ailanthus altissima). 120 (Reg; îc) ~ul-lui-Avram Arbust decorativ, cu flori violete, frumos mirositoare Si: mielărea (Vitex agnus castus). 121 (Reg; îc) ~-de-cuișoare Plantă ornamentală, originară din America, cu flori galbene-aurii, cu fructul comestibil, galben sau negru, cultivată prin grădini Si: cuișor; (reg) angruz, bufte, (Ribes aureum). 122 (Reg; îc) ~-de-aloe Gențiană (Gentiana). 123 (Bot; reg; îc) ~-de-apă Cătină-mică (Myricaria germanica). 124 (Bot; reg; îac) Bucuria-casei (Impatiens balsamina). 125 (Reg; îc) ~-de-acăț, ~-alb Specie de salcâm folosită în medicina populară pentru tratarea unor afecțiuni pulmonare și digestive (Robinia pseudacacia). 126 (Bot; reg; îc) ~-alb Lămâiță (Philadelphus coronarius). 127 (Reg; îac) Arbore nedefinit mai îndeaproape. 128 (Îc) Burete-de-~ Planta Lobaria pulmonaria. 129 (Bot; îvr; îc) ~-de-oleu Măslin (Olea europaea).

buruiană sf [At: N. TEST (1648), ap. GCR II, 171 / V: burean sms, buriană (P: ~ri-a~) sf, burian (P: ~ri-an) sms, (înv) burăiană sf (sg refăcut după pl) buruian sms (P: ~u-ian) / Pl: ~ieni și (înv) ~iene / E: rs бурьян] 1 (Îoc floare) Orice plantă erbacee care crește spontan (exceptând iarba). 2 (Prc) Plantă sălbatică care crește printre cele cultivate, năpădindu-le și care trebuie să fie plivită sau prășită Cf bălărie. 3 (Reg; îs) ~ rea sau de stricăciune Plantă otrăvitoare și nefolositoare. 4 (Reg; îs) ~ de leac sau ~ lecuitoare, tămăduitoare) Plantă medicinală. 5 (Pfm; îe) A fi crescut în ~ienile-dracului A fi certăreț și nemulțumit. 6-7 (Csc) Vegetația (de pe fundul lacurilor, râurilor etc. sau) care plutește la suprafața apelor. (Reg) 8 (Îc) ~ albă (sau buruieni-albe) Albiță (Alyssum calycium). 9 (Îc) ~ieniță-albă, ~ pentru durere de ochi Planta Euphrasia stricta. 10 Planta Saponaria officinalis. 11 (Îc) ~ amară Amărăluță. 12 (Îc) ~na-apucatului (sau ~na-gălbinării, ~-de-cinci-degete) Planta Potentilla recta. 13 (Îc) ~na-armurării (sau ~-de-armurar) Planta Sylibum marianum. 14 (Îc) ~na-argintului-viu Plantă nedefinită mai îndeaproape. 15 (Îc) ~ bolundă Planta Biyonia dioica. 16 (Îc) ~na-bureților (sau ~-ca-capul-câinelui) Planta Datura stramonium 17 (Îc) ~-de-rânduri-roșii Planta Anagallis arvensis. 18 (Îae) Planta Anagallis coerulea. 19 (Îc) ~-ca-ardeica (sau ~-rea-și-lipicioasă, ~ creață, ~na-cătanelor, ~ nemțească Planta Galinsoga parviflora. 20 (Îc) ~na-calului (sau ~-de-talan, ~ neagră) Planta Adonis vernalis. 21 (Îc) ~ câinească (sau ~na-câinelui) Trepădătoare (Mercurialis annua). 22 (Îc) ~na-celor-slabi Planta Impatiens noli-tangere. 23 (Îc) ~ ce se învârte după soare Planta Hibiscus trionum. 24 Planta Mentha crispa. 25 (Îc) ~na-dalacului Planta Heliotropium europaeum. 26 (Îc) ~-de-a-bubă (sau ~na-bubei) Păpălău (Physalis alkekengi). 27 (Îc) ~-de-argint Planta Lysimachia vulgaris. 28 (Îc) ~-de-artritis (sau ~-de-tăietură, ~ vânătă) Planta Betonica officinalis. 29 (Îc) ~-de-atac (sau ~na-friguriIor) Planta Asarum europaeum. 30 (Îc) ~-de-baghiță Planta Berteroa incana. 31 (Îc) ~-de-balsam Planta Thymus serpyllum. 32 (Îc) ~-de-bășică (sau ~iene-de-bubă-neagră) Planta Paris quadrifolia. 33 (Îc) ~-de-beșica-cea-rea (sau ~-de-bubă-rea) Spanac porcesc (Chenopodium hybridum). 34 Planta Melandrium noctiflorum. 35 (Îc) ~na-bubei Planta Mentha aquatica. 36 (Îc) ~-de-beteșug (sau ~-de-dureri ori de-dureri-la-inimă) Plantă nedefinită mai îndeaproape. 37 (Îc) ~-de-bleasnă (sau ~na-orbalțului Planta Leonurus cardiaca. 38 (Îc) ~-de-boală Planta Verbena officinalis. 39 (Îc) ~-de-brâncă Planta Camphorosm ovata. 40 (Îae) Planta Lapsana communis. 41 (Îc) ~-de-buba-cea-rea, ~-de-bube) Planta Schrophularia nodosa. 42 (Îc) ~-de-bubă (sau ~ lată) Plantă cu rădăcină mică, ramuri subțiri și tulpină cu multe rămurele, acestea având frunze verzi, late și crestate rotund (Salvia verticillata). 43 Lumânare (Verbascum thapsus). 44 (Îc) ~-de-bubă-neagră Planta Adianthum capillus-veneris. 45 (Îc) ~-de-perit Planta Alliaria officinalis. 46 Planta Prunella vulgaris. 47 (Îc) ~-pentru-trântitură, ~iene-de-călcat Planta Hieracium pilosella. 48 (Îc) ~-de-călmăceală Planta Gnaphalium uliginosum. 49 (Îc) ~-de-cârtițe, ~na-zmeului Planta Erygium planum. 50 (Îc) ~-de-ceas-rău Planta Lamium purpureum. 51 (Îc) ~ieni-niere /=miere/, ~-de-ceas-rău Planta Lathyrus niger 52 (Îc) ~iene-de-cel-perit (sau ~ieni-de-spăriet) Planta Potentilla argentea. 53 (Îc) ~-de-rău (sau ~na-mătricii) Vetrice (Tanacetum vulgare). 54 (Îc) ~-împușcată Planta Veronica chamaedrys. 55 (Îc) ~-de-cele-sfinte, ~-de-negei, ~ieni sfinte, ~-de-pecingine, ~na-rândunicii Planta Chelidonium majus. 56 (Îc) ~-de-cel-pierit (sau ~-de-pierit) Planta Veronica officinalis. 57 (Îc) ~-de-cinci-degete Planta Potentilla reptans. 58 (Îc) ~iene-de-copii, ~ne-de-fapt Planta Linaria vulgaris. 59 (Îc) ~-de-cui (sau ~-de-cui-de-stricăciune, ~-pentru-inimă) Cerențel (Geum urbanum). 60 (Îc) ~-de-dalac (sau ~na-dalacului, ~-de-bube-rele) Lăsnicior (Solanum dulcamara). 61 (Îc) ~-de-pete Planta Erigeron canadensis. 62 Planta Heracleum sphondylium. 63 (Îc) ~-de-dambla Planta Sanicula europaea. 64 (Îc) ~-de-durere-de-toate sau ~ni-pentru-lespezi, ~nile-lui-Sf. Vasile Planta Inula britannica. 65 (Îc) ~-de-făcut-copii (sau ~-de-rod-de-copii) Planta Consolida regalis. 66 (Îc) ~ieni-de-ficat-alb Planta Calistegia vulgare. 67 (Îc) ~-de-foc-ghiu (sau ~-de-năduf, ~-de-pe-rozor) (=viu) Planta Hipericum perforatum. 68 (Îc) ~-de-fragi Planta Fragaria vesca. 69 (Îc) ~-de-friguri Planta Agrimonia eupatoria. 70 Traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris). 71 (Îc) ~-de-viermi Planta Centaurium umbellatum. 72 (Îc) ~-de-friguri Planta Descurainia sophia. 73 (Îae) Planta Dianthus saxigenus. 74 (Îc) ~-de-râie-măgărească, ~-măgărească Planta Euphorbia helioscopia. 75 Planta Lepidium ruderale. 76 Planta Lysimachia vulgaris. 77 (Îc) ~ieni~de-negei sau ~-măgărească Planta Ranunculus sceleratus. 78 (Îc) ~ieni-de-germe /=vierme/ sau ~ieni-de-ghiței /=viței/ Planta Dianthus callizonus. 79 (Îae) Planta Dianthus caryophillus. 80 (Îc) ~ieni-de-jerme Planta Dianthus carthusianorum. 81 (Îc) ~-de-gușter Plantă nedefinită mai îndeaproape. 82 (Îc) ~na-omizii Planta Teucrium chamaedrys. 83 (Îc) ~-de-ghing Planta Gentiana praecox. 84 (Îc) ~ieni-de-jerme /=vierme/ Planta Dianthus barbatus. 85 (Îc) ~-de-roce Planta Gallium cruciata. 86 (Îc) ~-de-roșeață (sau ~-de-săgetătură) Planta Geranium robertianum. 87 (Îc) ~ieni-de-spurcat Planta Chrysosplenium alternifolium. 88 (Îc) ~ieni-mănunțele Planta Isopyrum thalictroide. 89 (Îc) ~ieni-de-trânji Planta Neottia nidus-avis. 90 (Îae) Planta Sedum acre. 91 (Îc) ~ieni-domnești, ~-domnească Planta Tagetes erecta. 92 (Îae) Planta Tagetes patula. 93 (Îc) ~ieni-tunse Planta Veronica spicata. 94 (Îc) ~ieni-de-bășică-rea Planta Cynanchum vincetoxicum. 95 (Îc) ~-de-lele sau ~-de-remf (sau rimpf) Mărul-lupului (Aristolochia clematitis). 96 (Îc) ~ieni-de-in Linariță (Androsace elongata). 97 Planta Anthirhinum majus. 98 Planta Linaria genistifolia. 99 (Îc) ~-de-lungoare (sau ~a-lungoarei, ~-de-lipitură, ~a-lingoarei) Leuștean (Levisticum officinale). 100 (Îc) ~-de-inimă Planta Asperula humifusa. 101 (Îc) ~-de-junghiuri Planta Cephalantera longifolia. 102 Planta Geranium pussilum. 103 (Îc) ~-de-leac Planta Rhinatus glaber. 104 (Îc) ~-de-liprică, ~-de-roșață, ~-de-pelagră Planta Echium vulgare. 105 Planta Ononis arvensis. 106 (Îc) ~-de-mărin (sau ~-de-mătrice) Planta Trifolium campestre. 107 (Îc) ~-măsele Planta Hyoscianum niger. 108 (Îc) ~-de-mărin (sau ~na-fetelor) Planta Phalaris arundinea. 109 (Îc) ~-de-râie-măgărească, ~-de-friguri Planta Euphorbia cyparissias. 110 (Îc) ~-de-negi Planta Euphorbia platyphylos. 111 (Îc) ~-de-rânză Căpușnică (Cirsium oleraceum). 112 (Îc) ~-de-nouă-daturi Planta Ranunculus auricomus. 113 (Îae) Panseluță (Viola tricolor). 114 (Îc) ~-de-orbalț (mare) Planta Aclaea spicata. 115 (Îae) Planta Aegopodium podagraria. 116 (Îae; șîc) ~-de-plecăiță Planta Cucubalus baccifer. 117 (Îae) Planta Glechom hederacea. 118 (Îae) Planta Lapsanci communis. 119 (Îc) ~-de-păr Planta Chara sp. 120 ~-de-perit-negru (sau ~na-muscului) Planta Asperula odorata. 121 (Îc) ~-de-poală-albă Planta Berteroa incana. 122 (Îc) ~-de-pocitură (sau ~-un dulce) Planta Schrophulciria scop oii. 123 (Îc) ~-de-răul-băieților Planta Sysimbrium officinale. 124 (Îae) Planta Euphorbia stricta. 125 (Îc) ~-de-roșață Plantă cu rădăcină roșie și subțire. 126 (Îc) ~-de-roște Planta Lepidium tuderle. 127 (Îc) ~-de-sat Planta Lithospermum arvense. 128 (Îae) Planta Melampirum cristatum. 129 (Îc) ~-de-scrinte Planta Potentilla anserina. 130 (Îc) ~-de-speritat Planta Dianthus armeria. 131 (Îc) ~-de-spulberări (sau de-spulberături, spulburături, ~na-fetei) Planta Teucris chamaedrys. 132 (Îc) ~-de-studeniță Planta Seseli tortuosum. 133 (Îc) ~-de-stup Planta Melissa officinalis. 134 (Îc) ~-de-sub-alun Planta Ajuga reptans. 135 (Îc) ~-de-surpătură Planta Herniaria glabra. 136 (Îae) Planta Sceleranthus annuus. 137 (Îc) ~-de-tătarcă Planta Abutilon theophrasti. 138 (Îc) ~-de-țară Năfurică (Centaurea difussa). 139 (Îae) Planta Artemisia annua. 140 (Îc) ~-de-trânji Iarbă-de-șoaldină (Lathraea squamaria). 141 (Îc) ~-de-urât Planta Dianthus superbus. 142 (Îc) ~-de-vânt-rău Planta Aster linosyris. 143 (Îc) ~-de-venin Planta Euphorbia lathyris. 144 (Îc) ~-dulce Planta Polypodium vulgare. 145 (Îae) Planta Solanum nigrum. 146 (Îc) ~na-dracului Planta Echinops sphaerocephalus. 147 (Îc) ~na-germii Planta Polygonum lapathifolium. 148 (Îc) ~na-ghebosului Planta Astragalus glycyphyllos. 149 (Îc) ~na-herniei Planta Arenaria serpyllifolia. 150 (Îc) ~-grasă Planta Portulacci oleracea. 151 (Îc) ~na-junghiului Planta Potentilla arenara. 152 (Îae) Planta Stelaria graminea. 153 (Îc) ~na-lacului (sau ~na-leacului, ~-rotundă-de-bube, ~na-zgăibii) Planta Glechoma hederacea. 154 (Îc) ~na-lui-Tatin (sau Tătăneasă) Planta Symphitum officinale. 155 (Îc) ~-mare Planta Veronica longifolia. 156 (Îc) ~na-măselii Plantă a cărei rădăcină seamănă cu o măsea de om, folosită contra durerilor de măsele. 157 (Îc) ~na-mâlcedului Planta Salvia pratensis. 158 (Îc) ~-mnerie/mierie Planta Centaurea cyanus. 159 (Îc) ~-mucedă Planta Erygium campestre. 160 (Îc) ~-păroasă Planta Genista sagittalis. 161 (Îc) ~-pentru-negei Planta Medicago lupulina. 162 (Îc) ~-pentru-prunci Planta Circaea lutetiana. 163 (Îc) ~-pentru-vânt Planta Inula ensifolia. 164 (Îc) ~-porcească (sau ~na-porcului) Planta Hypochoeris radicata. 165 (Îc) ~-pucioasă, ~-puturoasă Planta Bifora radians. 166 (Îae) Planta Coriandrum sativum. 167 (Îc) ~na-rușinii Morcov (Daucus carota). 168 (Îc) ~na-sărăciei Planta Galinsoga purpurea. 169 (Îae) Planta Pimpinella saxifraga. 170 (Îc) ~na-sburătorului Iederă (Hedera helix). 171 (Îc) ~na-spurcului Planta Chenopodium bonus-henricus. 172 (Îc) ~na-talanului Planta Adones volgensis. 173 (Îc) ~na-tăieturii Planta Gentiana cruciata. 174 (Îc) ~na-urgiei Planta Stachys annua. 175 (Îc) ~na-vântului Planta Seseli rigidum. 176 (Îc) ~-veninoasă Planta Cicula virosa. 177 (Îc) ~na-viermelui Punguliță (Thlaspi arvense). 178 (Îc) ~na-viermilor Planta Polygonum hydropiper. 179 (Îae) Planta Polygonum mite. 180 (Îae) Planta Polygonum persicaria. 181 (Îc) ~-veninoasă Planta Ciuta virosa. 182 (Îc) ~-de-copil Planta Orchis morio. 183 (Îc) ~-de-ficat-alb Planta Calistelia silvatica. corectat(ă)