salep n. 1. feculă alimentară, extrasă din tuberculele unor orchidee; preparat cu lapte sau cu bulion de carne, salepul constitue o mâncare bună pentru convalescenți; 2. băutură sănătoasă și ușoară, preparată din salep, miere și apă. [Turc. SALEB].

bulion n. aliment gătit din apă fiartă cu carne sau legume: bulion de patlagele (= fr. bouillon).

cheșchet sn [At: ALECSANDRI, T. 505 / V: (înv) es~ / Pl: ~uri / E: tc keškek] (Înv) 1 Grâu fiert cu bucățele de carne. 2 Supă de bulion cu griș.

BULION s.n. 1. Supă de carne fiartă fără zarzavaturi. ♦ Lichid obținut prin fierberea cărnii și folosit ca mediu de cultură pentru microorganisme. 2. Pastă sau zeamă de pătlăgele roșii fierte. [Pron. -li-on, pl. -nuri. / < fr. bouillon].

BULION s. n. 1. supă de carne fiartă fără zarzavaturi. ◊ lichid obținut prin fierberea cărnii și ca mediu de cultură pentru microorganisme. 2. pastă, zeamă de roșii fierte. (< fr. bouillon)

MARINA vb. I. tr. A conserva, a prepara (pește, carne) în sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diferite condimente. [Cf. fr. mariner, it. marinare].

MARINA vb. tr. a prepara (pește, carne) în sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diferite condimente. (< fr. mariner, germ. marinieren)

BULION, s. n. 1. Pastă conservată de pătlăgele roșii. 2. (Rar) Supă de carne fără zarzavat sau paste făinoase. ◊ Bulion de cultură (de microbi) = supă de carne și oase, strecurată și sterilizată, servind la culturile de microbi. [Pr.: -li-on] – Fr. bouillon.

BULION s. n. 1. Zeamă de pătlăgele roșii conservată, întrebuințată pentru a da gust și culoare mîncărilor. O sticlă de bulion. Vinete în bulion. ◊ Pastă de bulion = zeamă de pătlăgele roșii fiartă pînă la îngroșare. 2. (Rar) Supă de carne fără zarzavat sau paste făinoase. ◊ Bulion de cultură (de microbi) = supă de carne și oase, filtrată și sterilizată, servind la creșterea microbilor. – Pronunțat: -li-on.

bulion s.n. 1 Pastă (conservată) de roșii (și ardei). 2 Supă de came servită fară zarzavaturi. 3 (microbiol.; și bulion de cultură) Lichid obținut din carne sau din vegetale, sterilizat și folosit ca mediu de cultură pentm anumite bacterii. • sil. -li-on. pl. -uri, (înv.) -oane. /<fr. bouillon <bouillir „a fierbe”; cf. rus. бульон.

MARINAT, -Ă, marinați, -te, adj. (Despre pește, p. ext. despre carne) Conservat sau pregătit cu sos de bulion, untdelemn, lămîie (sau oțet) și diverse mirodenii. Pește marinat. Chiftele marinate.

MARINATĂ, marinate, s. f. Mîncare de pește ori de carne, pregătită sau conservată cu sos de bulion, untdelemn, lămîie (sau oțet) și diverse mirodenii. Și-ți aștern la poale. toate chiupurile cu marinate. NEGRUZZI, S. III 56.

MARINAT, -Ă, marinați, -te, adj. (Despre pește, carne etc.) Pregătit sau conservat cu sos de bulion, untdelemn, lămâie sau oțet și diverse condimente. – V. marina.

CONSOMMÉ s. n. supă, bulion concentrat prin fierberea înceată și îndelungată a cărnii, pentru a-i extrage toate sucurile. (< fr. consommé)

MARINAT, -Ă, marinați, -te, adj. (Despre pește, carne etc.) Preparat sau conservat cu sos de bulion, untdelemn, lămâie sau oțet și diverse condimente. – V. marina.

MARINATĂ s.f. 1. Mîncare cu pește sau cu carne, pregătită sau conservată cu sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diferite condimente. 2. Zeamă condimentată în care se pune carnea (de vînat) la frăgezit; baiț. [< it. marinato, cf. fr. marinade, germ. Marinade].

MARINA, marinez, vb. I. Tranz. A prepara (carne, pește etc.) cu un sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diverse condimente (uneori în vederea conservării).

BULION, (1, 2) bulionuri, (3) bulioane, s. n. 1. Pastă conservată de pătlăgele roșii. 2. (Rar) Supă de carne fără zarzavat sau paste făinoase. 3. Mediu lichid obținut din carne sau din vegetale și folosit pentru culturile de microorganisme. [Pr.: -li-on] – Din fr. bouillon, rus. bulón.

BULION, (1, 2) bulionuri, (3) bulioane, s. n. 1. Pastă conservată de pătlăgele roșii. 2. (Rar) Supă de carne servită fără zarzavat sau paste făinoase. 3. Mediu lichid obținut din carne sau din vegetale și folosit pentru culturile de microorganisme. [Pr.: -li-on] – Din fr. bouillon, rus. bul’on.

BULION ~uri n. 1) Pastă (sau zeamă) din pătlăgele roșii fierte. 2) Supă din carne fiartă, mai ales din pasăre, preparată fără zarzavaturi sau paste făinoase. 3): ~ de cultură fiertură de carne sau de vegetale, folosită ca mediu de cultură pentru microorganisme. [Sil. -li-on] /<fr. bouillon

bulion sn [At: DA / Pl: ? / E: fr boullion] 1 Supă obținută prin fierberea cărnii, legumelor etc. 2 (Bac; spc; îs) ~ de cultură Cultură bacteriologică de vită sau de pasăre. 3 Pastă de pătlăgele (și ardei) roșii, întrebuințată în pregătirea bucatelor.

TOCANĂ ~e f. 1) Mâncare pregătită din bucățele de carne (mai ales de porc) prăjită cu ceapă și înăbușită în sos sau bulion. 2) Mâncare pregătită din legume tocate, prăjite cu ceapă. /<ung. tokany

*BULION (pl. -onuri) sn. 1 🍽 Fiertură, zeamă, supă ce se obține fierbînd în apă carne, zarzavaturi, ierburi ¶ 2 🩺 ~ de cultură, zeamă de carne (de puiu sau de vacă) preparată anume ca să servească ca mediu de cultură bacteriologică ¶ 3 🍽 Pătlăgele (sau ardei) roșii ce s’au fiert mult, pînă ce zeama s’a făcut o masă aproape solidă [fr. bouillon].

*bulión n., pl. oane (fr. bouillon, fertură, d. bouillir, a ferbe). Fertură, supă. Extract de carne, de tomate orĭ de ardeĭ ș.a.

FELURI DE MÎNCARE. Subst. Feluri de mîncare, bucate, bucăcioare (reg.); meniu. Mîncare, mîncărică (dim., fam.), hrană, demîncare, demincat (rar), aliment, nutriment (rar), locma (înv.); crudități, crudiciune (reg.). Aperitiv, gustare, gustărică (dim., fam.), zacuscă; mezelic; desert. Borș; bulion (rar); chiseliță; ciorbă, ciorbiță (dim.); potroacă; sorbeală (reg.), sorbitură (reg.); supă, țîșpoacă (reg.); zeamă. Antricot; biftec; chebap; cușchebap (înv.); costiță; cotlet; file; fleică; frigăruie, frigăruică; friptură, fripturică (dim.); friptură la grătar, grătar; jigou; pîrjoală (reg.); rosbif; rosbrat; șnițel. Chiftea, chifteluță (dim.), pîrjoală (reg.); drob (de miel), cighir (reg.), gălușcă; perișoară; mititel, mic; sarma, sărmăluță (dim.), sârmă (reg.), ghițomancă (reg.), perișoară (reg.). Anghemaht; ciulama; ficăței; ghiveci, ghiveci călugăresc, ghiveci măcelăresc; budincă; gulaș; iahnie; imambaialdî; marinată; musaca; ostropel, ostropeț (reg.); papricaș; piure; rasol; sote; stufat; sufleu; tocană, tocăniță (dim.). Sos; prăjeală, rîntaș. Scrob (reg.), jumări, papară, papă (reg.), păpăradă (reg.). Alivancă (reg.); balmoș, nărujnic (reg.); bulz (pop.), bulzișor (dim.), cocoloș, urs (reg.); colțunaș, piroșcă (reg.). Piftie, răcituri (pl.), tremurici (reg.); aspic. Salată; vinograd. Prăjituri; dulciuri; fructe, crudități. înghețată, casată. Pîine, pîinișoară (dim.), pîinică, pîiniță; mămăligă, mămăliguță (dim.), mămăligoi (augm.), terci; coleașă (reg.), păsat; turtă; mălai, mălăiaș (dim.), mălăuț (reg.). Artă culinară, gastronomie. Gastronom. V. acreală, alimentație, băuturi nealcoolice, carne, dulciuri, lapte, ospăț, pîine, prăjitură, voracitate.