FRANCE PRESSE [frã:s pres] (Agence ~; AFP), principala agenție de presă din Franța, cu sediul la Paris. Înființată în 1944 (ca succesoare a agenției Havas).

AGENȚIA HAVAS A ROMÂNIEI, sucursala din București a agenției franceze de presă Havas. Prima agenției de presă care a funcționat, între 1879 și 1888, în România.

AGENȚIA ORIENT-RADIO (Rador), agenție de presă din România, înființată în iun. 1921. În 1926 a devenit agenția oficială a guvernului. În 1949 și-a încheiat activitatea.

AGENȚIA TELEGRAFICĂ ROMÂNĂ, agenție de presă înființată la București, în 1889, de către agenția austriacă „Corrbureau”. În 1895 a devenit prima agenție autonomă de presă din România; și-a încetat activitatea în 1916. Din 1921 a fost înlocuită cu Agenția Orient-Radio (Rador).

ANSA (Agenția Nazionale Stampa Associata), agenție de presă italiană. Înființată în 1945, cu sediul central la Roma.

ASSOCIATED PRESS [æsóușieitid] (AP), agenție de presă din S.U.A., înființată în 1848, cu sediul central la New York.

B.T.A. (Balgarska Telegrafna Agenția), agenție de presă a Bulgariei. Funcționează din 1944, cu sediul la Sofia.

CHINA NOUĂ (HSINHUA, SINHUA), agenție de presă a R.P. Chineză, cu sediul central în Beijing. Înființată în 1937, a fost reorganizată ca agenție de stat în 1949.

flash s. n. ♦ 1. (foto) Blitz ◊ „La capătul acestui efort sincretic, Xenakis concepe polytopul cu acțiuni de sunete și lumină, flashuri electronice, raze laser și benzi magnetice pe multe piste.” R.lit. 27 II 75 p. 24. ◊ „O abundentă și bună recoltă de spirit critic, combativ, justițiar, în acord perfect cu opinia telespectatorilor, aduc pe ecran emisiunile «Teleobiectiv», «Flash» (dați-i alt nume!) și la loc de vârf «Direcția Mișcării Hârtiilor».” R.lit. 18 XII 75 p. 16; v. și Cont 22 VI 79 p. 17. ♦ 2. (presă) Știre scurtă transmisă cu prioritate ◊ „[...] aveam să păstrez cu imensă satisfacție un flash transmis de o agenție de presă străină anunțând interzicerea circulației rutiere în proximitatea monumentului.” R.l. 2 VI 80 p. 6; v. și R.lit. 35/93 p. 12 [pron. fleș și flaș] (din engl., fr. flash; DMN 1959, BD 1969, PN 1978, CO; DT, D. Am.; DEX, DN3)

pool s. n. (anglicism) Grupare a producătorilor ◊ „Filmul [...] va fi realizat integral în Brazilia de către un «pool» TV italo-franco-vest german [...]” R.lit. 30 IV 81 p. 22. ◊ „[...] prima agenție de presă cu caracter regional din America Latină, organizată sub forma unui «pool» al agențiilor naționale latino-americane și caraibiene.” R.l. 12 X 83 p. 6. ◊ „[S-a format] primul pool vesteuropean al telefoanelor. Protocolul prevede dezvoltarea în comun a subansamblelor și anumitor elemente ale viitoarelor centrale telefonice, precum și a circuitelor de racordare a abonaților.” R.l. 14 II 85 p. 6; v. și Sc. 12 XI 82 p. 6 [pron. pul] (din engl. pool; cf. fr., it. pool; PR 1907, PN 1969; DN3)

science-fiction s. și adj. inv. (cuv. engl.) Operă literară sau film care introduce ceva științific posibil într-o lume imaginară ◊ „S-a subliniat în repetate rânduri (inclusiv în numărul special consacrat de «Viața Românească» literaturii științifico-fantastice) că valoarea artistică a unei cărți, a unui film, a unei piese de teatru încadrabile în genul science-fiction stă nu atât în precizia datelor tehnice [...] ci în abordarea unor adevărate preocupări, speranțe, temeri și aspirații umane.” Cont. 30 IV 74 p. 10. ◊ „De la science-fiction-ul liric «Comedie fantastică» până la science-fiction-ul cu peripeții filosofice «Hyperion» sau până la policier-ul fără pretenții «Cercul magic» – filmele s-au adresat spectatorilor pe partituri de genuri foarte diferite.” Cont. 26 XII 75 p. 7. ◊ „Printre știrile care au cutreierat globul pe teleimprimatoarele agențiilor de presă figurează una care, deși pare de domeniul science-fiction-ului, ne interesează în cel mai înalt grad: duminică seară sonda spațială «Voyager-1» a atins punctul cel mai apropiat de planeta Jupiter.” R.l. 13 III 79 p. 1. ◊ „[...] deși vechi de câteva zeci, sute sau mii de ani, science fiction-ul este un început.” R.lit. 28 XII 92 p. 3; v. și 24 IV 75 p. 22, 22 V 75 p. 22, 22 II 78 p. 9, 14 XII 78 p. 24, R.l. 16 VI 93 p. 11; v. și catastrofism, paraliteratură, thriller, voyerism [pron. saiăns-ficșăn] (cf. fr. science-fiction; DMN 1950; DN3, DEX-S)

agențíe s.f. 1 Întreprindere comercială specializată care exercită funcția de intermediar în diverse tratate de afaceri, angajamente etc. ◊ Agenție imobiliară = întreprindere, societate comercială care se ocupă cu vînzarea, cumpărarea și închirierea imobilelor și a terenurilor. ♦ (și agenție de presă) Instituție care culege informații din toate domeniile, furnizîndu-le presei. O telegramă a agenției de presă a fost publicată imediat. ♦ Întreprindere care oferă un serviciu determinat. ◊ Agenție de voiaj = societate comercială care furnizează diverse servicii privitoare la călătorii și vacanțe, precum vînzări de bilete de călătorie, rezervări hoteliere etc. Biletele de călătorie se procură de la agențiile de voiaj. ♦ (și agenție de bilete) Birou unde se vînd bilete pentru spectacole, concerte etc. Persoanele care au cumpărat bilete sunt rugate să se prezinte la agenție (CA. PETR.) Agenție de publicitate = agenție care se ocupă cu diversele forme de reclamă, pentru a atrage interesul public asupra unui produs, a unei activități, a unei întreprinderi etc. Agenție de investigații v. investigație. Agenție matrimonială v. matrimonial. 2 Reprezentanță, filială sau sucursală a unei instituții sau întreprinderi, care desfășoară o activitate locală, fiind situată în alt punct decît acela în care se află sediul principal, cu o competență teritorială mai largă. 3 Reprezentanță diplomatică; misiune condusă de un agent diplomatic. Agenție economică = reprezentanță a unei țări într-o țară străină, care efectuează operații economice internaționale. 4 Organism public național sau internațional cu caracter social, pedagogic etc. Agenția Internațională pentru Energie Atomică. • pl. -ii. g.-d. -iei. și (înv.) aghențíe s.f. / <it. agenzia, germ. Agentie, lat. agentia, engl. agency.

CSTK (Česko-Slovenska Tisková Kancelar), agenție de presă a Ceho-Slovaciei, cu sediul central la Praga. Fundată în 1918.

REUTERS [rɔitəz], agenție de presă din Marea Britanie, cu sediul la Londra, înființată în 1851 de Paul Julius Reuters (1816-1899). Din 1865 societate pe acțiuni, aparține azi unui consorțiu din care face parte proprietarii principalelor ziare engleze.

FRANCE PRESSE [frã:s pres] (Agence ~; AFP), principale agenție de presă din Franța, cu sediul la Paris. Înființată în 1944 (ca succesoare a agenției Havas).

DPA (Deutsch Presse-Agentur), principala agenție de presă din Germania. Înființată în 1949, cu sediul la Hamburg.

MÉLIUSZ [mélius], Jósef (1909-1995, n. Timișoara), scriitor și ziarist maghiar din România. M. coresp. al Acad. (1974), prof. univ. la Cluj. Corespondent pentru Ardealul de Nord (1940-1944) al agențiilor de presă din Londra și Paris. Lirică cu influențe expresioniste și suprarealiste („Cântec despre anul 1437”, „Arena”). Romane („Oraș pierdut în ceață”, „Destin și simbol”), eseuri („Cafeneaua Tranzit”), publicistică. Traduceri din literatura română.

MENA (în engl. Middle East News Agency, Agenția de presă pentru Orientul Mijlociu), agenție de presă a guvernului egiptean, în ființată în 1955, cu sediul la Cairo.

MTI (Magyar Távirati Iroda), agenție de presă a Ungariei. Înființată în 1880, cu sediu la Budapesta.

P.A.P. (Polska Agencja Prasowa), agenție de presă a Poloniei, cu sediul la Varșovia. Funcționează din 1944.

NIPON, -Ă s. m. și f., adj. (Livresc) 1. s. m. și f. Japonez (1). cf. dm. 2. adj. Japonez (2). Crizantemele sînt din ziua aceea, pentru mine, originare din Japonia. Ceva din parfumul eroinei nipone a rămas în ființa lor zveltă și despletită. galaction, o. 324. Agențiile de presă anunță că în Japonia echipa masculină a orașului București... a entuziasmat publicul nipon. contemp. 1960, nr. 715, 2/6. Economia niponă. scînteia, 1967, nr. 7 453. – pl.: niponi, -e. – Din fr. nippon.

AGENȚIA ROMÂNĂ DE PRESĂ (AGERPRES), v. ROMPRES.

event s. n. (sport) Câștigarea, în același an, a Cupei și Campionatului; prin extensie, câștigarea primelor două locuri la o competiție sportivă de către componenții aceleiași echipe (naționale) ◊ „Dinamo a reușit mult invidiatul event, câștigând ieri și Cupa României la fotbal [...]” R.l. 23 V 84 p. 5. ◊ „Corespondenții agențiilor internaționale de presă subliniază în relatările lor de la Los Angeles succesul atletelor românce Anișoara Cușmir-Stanciu și Vali Ionescu, clasate pe primele două locuri în proba de săritură în lungime. Sub titlul «Un event românesc», agenția France Presse menționează [...]” Sc. 11 VIII 84 p. 5 (din engl., fr. event)

GAFENCU, Grigore (1892-1957, n. București), avocat, diplomat, om politic și publicist român. Unul dintre fruntașii Partidului Național Țărănesc. A participat la Războiul de Reîntregire Națională, distingându-se ca pilot în luptele de la Mărăști și Mărășești. Fondează ziarele „Revista vremii” (1921), Timpul (1937) și, în 1923, preia conducerea cotidianului „Argus”. Membru fondator al agenției telegrafice de presă Orient-Radio (RADOR). Jurist-expert și membru în consiliile de administrație ale unor societăți comerciale de stat și particulare. Ca ministru de Externe (1938-1940), în condițiile situației internaționale date, G. a încercat să consolideze Înțelegerea Balcanică și să contracareze tendințele revizioniste ale statelor vecine, pentru apărarea integrității teritoriale ale României. Ministru al României la Moscova (1940-1941). În 1941, s-a stabilit în Elveția, unde a desfășurat o intensă activitate diplomatică (oficială și oficioasă) pentru ieșirea României din război, sugerând inițierea de tratative atât cu anglo-americanii, cât și cu sovieticii în perspectiva victoriei Aliaților și a încheierii păcii cu România. Rol important, alături de alte personalități politice și diplomatice aflate în străinătate (mai ales după constituirea Ligii Românilor Liberi), în susținerea intereselor naționale la Conferința de Pace de la Paris (1946), precum și în rezistența împotriva regimului comunist. Lucrări de analiză economică: „Préliminaires de la guerre á l’Est. De l’acord de Moscou (21 août 1939) aux hostilités en Russie (22 juin 1941)”; „Derniers jours de l’Europe. Un voyage diplomatique en 1939”. Memorii.

HAVAS [avás] (Agence ~), prima agenție franceză de presă. Întemeiată la Paris, în 1832/5, de Charles Henri Havas (1783-1858). În 1944, a fost înlocuită de agenția France Presse.

AGENȚIE, agenții, s. f. 1. Reprezentanță, filială sau sucursală a unei întreprinderi sau instituții situate în alt punct decât acela în care se află sediul principal. 2. (În sintagma) Agenție telegrafică (sau de presă) = instituție care culege informații din toate domeniile de activitate, furnizându-le presei sau televiziunii. 3. Reprezentanță diplomatică; misiune condusă de un agent diplomatic. ◊ Agenție economică = reprezentanță a unei țări într-o țară străină, care efectuează operații economice internaționale. 4. (În sintagma) Agenție de bilete = birou unde se vând cu anticipație bilete pentru spectacole, concerte etc. Agenție de voiaj = birou unde se vând cu anticipație bilete de călătorie (pentru distanțe mai lungi). [Var.: (înv.) aghenție s. f.] – Din it. agenzia.

AGENȚIE s.f. Birou care reprezintă interesele unei instituții, încheind anumite acte în numele ei. V. filială, sucursală. ◊ Agenție telegrafică (sau de presă) = instituție care primește și transmite presei știri și informații; agenție de bilete = birou unde se vînd bilete pentru spectacole, concerte etc. [Gen. -iei, var. aghenție s.f. / < it. agenzia, cf. germ. Agentie].

AGENȚIE, agenții, s. f. 1. Birou care are rol de intermediar sau care reprezintă interesele unei instituții de stat (în trecut și a unor instituții sau persoane particulare). V. filială, sucursală, reprezentanță. Agenția Băncii de Stat. Agenție de vapoare. ◊ Agenție telegrafică (sau de presă) = instituție care primește și transmite presei știri și informații. Agenția TASS. Agerpres este agenția romînă de știri și informații. ◊ Agenție de bilete = instituție unde se vînd bilete pentru spectacole teatrale, cinematografice etc. 2. (Învechit) Reprezentanță condusă de un agent diplomatic. V. consulat, legație, ambasadă. – Variantă: (2, învechit) aghenție (ALECSANDRI, T. 1393) s. f.

AGENȚIE ~i f. 1) Reprezentanță, sucursală sau birou care reprezintă interesele unei instituții sau întreprinderi. 2) Instituție de informație. ~ de presă. ~ de voiaj. [G.-D. agenției] /<it. agenzia

AGENȚIE s. f. reprezentanță a unei instituții sau întreprinderi. ♦ ~ telegrafică (sau de presă) = instituție specializată care primește și transmite presei știri și informații; ~ de bilete = birou unde se vând bilete pentru spectacole, concerte etc.; ~ de voiaj = birou unde se vând cu anticipație biletele de călătorie. (< it. agenzia)

agenție sf [At: ALECSANDRI, T. 1393 / V: (înv) aghen~ / Pl: ~ii / E: it agenzia] 1-2 Filială a unei întreprinderi sau instituții. 3 (Îs) ~ telegrafică (sau de presă) Instituție care culege informații din toate domeniile de activitate, fumizându-le presei sau televiziunii. 4 Reprezentanță diplomatică. 5 Misiune condusă de un agent diplomatic. 6 (Îs) ~ economică Reprezentanță a unei țări într-o țară străină, care efectuează operații economice internaționale. 7 (Îs) ~ de bilete Birou unde se vând anticipat bilete pentru spectacole, concerte etc. 8 (Îs) ~ de voiaj Birou unde se vând anticipat bilete de călătorie (pentru distanțe mai mari).

gazoduct s. n. Conductă pentru transportul gazelor la distanțe mari ◊ „Au mai rămas 50 de kilometri de sudat din totalul de 4451 km. al gazoductului eurosiberian, anunța miercuri agenția sovietică TASS. [...] El urmează să alimenteze cu gaz metan siberian mai multe țări din Europa occidentală începând din 1984.” R.l. 3 VI 83 p. 6. ◊ „Știri apărute în presa sovietică anunță începerea construcției gazoductului IamburgEleț [...]” I.B. 12 XI 84 p. 8 (din fr. gazoduc, după apeduct; PR 1958, DMC 1966; DN3, DEX-S)

publicitate sf [At: CR (1848), 25¹/16 / E: fr publicité] 1 (Înv) Publicare (2). 2-3 (Înv) Publicistică (1-2). 4 (Rar; csc) Opere publicate de cineva. 5 (Înv; îs) Organ de ~ (sau al ~tății) sau organul ~tății Publicație (6) periodică. 6 Caracter a ceea ce este de interes public (13) și nu este ținut secret. 7 Fapt de a deveni cunoscut în cercuri cât mai largi. 8-9 Mijloace prin care cineva sau ceva (este făcut să devină sau) devine cunoscut de cercuri cât mai largi. 10 (Iuz; îs) ~a judecății sau principiul ~tății Principiu al dreptului procesual socialist potrivit căruia soluționarea litigiilor se face de regulă în ședință publică. 11 (Îs) Mica ~ Rubrică a unei publicații periodice în care se publică, contra plată, cereri și oferte de serviciu, anunțuri de vânzări și cumpărări, înștiințări cu caracter personal etc. 12 (Îas) Totalitate a anunțurilor de acest fel. 13 (Îs) Agenție (sau birou, îvr, agentură) de ~ Birou unde se pot da, pentru a fi publicate în periodice sau difuzate prin radio și televiziune, anunțuri cu caracter particular. 14 (Șîs Marea ~) Vastă activitate în presă și în mass-media, prin care se recomandă publicului diverse produse comerciale, servicii, publicații, evenimente culturale sau politice, se strâng fonduri în diferite scopuri caritabile și se încearcă manevrarea opiniei publice referitor la diferite probleme de interes general, pentru care publicațiile și posturile de radio și televiziune primesc fonduri însemnate, constituind unul din cele mai importante mijloace de finanțare a lor. 15 Totalitate a anunțurilor și programelor de publicitate (14), în realizarea cărora sunt implicați numeroși oameni de artă, psihologi, sociologi, politicieni, economiști etc. 16 (Îs) Agent de ~ Persoană angajată de o firmă comercială pentru a face reclamă mărfurilor ei. 17 (Îlv) A da ~tății (sau, rar, în ~) A publica (2).

PUBLICITÁTE (< fr.) s. f. 1. Faptul de a face ceva cunoscut publicului; răspândire a unei informații în public. ♦ Ansamblul mesajelor transmise pentru orientarea comportamentului cumpărătorilor sau pentru influențarea opiniei acestora, în sens favorabil față de un produs sau serviciu. Principalele mijloace de p. sunt: presa scrisă, radioul și televiziunea, ambalajele, cataloagele, panourile, pliantele, afișele etc. ◊ Mica p. = rubrică sau pagină într-un ziar în care se publică, contra plată, cereri și oferte de serviciu, anunțuri de vânzări și cumpărări, înștiințări cu caracter personal etc.; totalitatea anunțurilor pe care le publică această rubrică sau pagină. ◊ Agenție (sau birou) de. p. = loc în care se pot da, pentru a fi publicate în periodice sau difuzate prin radio, televiziune etc., anunțuri cu caracter publicitar. ◊ Agent de p. = persoană angajată de o firmă oarecare pentru a prezenta mărfurile firmei respective și a le face reclamă. Expr. A da publicității = a anunța în mod public, a publica. 2. (Dr.) Principiul publicității = principiu al dreptului procesual, în temeiul căruia soluționarea litigiilor se face, cu unele excepții, în ședință publică. 3. (Dr.) P. imobiliară = sistem de aducere la cunoștința celor interesați a actelor de dobândire, modificare sau stingere a drepturilor reale imobiliare prin transcrierea actelor sau, în cazul cărților funciare, prin înscrierea drepturilor în anumite registre.