CAPRICORN s. n. Numele unei constelații zodiacale din emisfera australă. ♦ (În sintagma) Tropicul Capricornului = paralelă aflată la 23° 27′ 27″ latitudine sudică. ♦ Unul dintre semnele zodiacului (reprezentat printr-un țap). – Din fr. capricorne, lat. capricornus.

Tropicul Capricornului s. pr. n.

CAPRICORN s.n. Constelație din emisfera australă. ♦ Tropicul capricornului = paralelă pe globul terestru care se află la 23°27′ latitudine sudică. ♦ Unul dintre semnele zodiacului (care se reprezintă printr-un țap). [< lat. capricornus < capra – capră, cornus – corn, cf. fr. capricorne].

ARABIA 1. Cea mai mare pen. de pe Pămînt, în SV Asiei, limitată la V de Marea Roșie, la NV de G. Aqaba, Marea Moartă și rîul Iordan, la NE de C. Mesopotamiei, la E de G. Oman și G. Persic, iar la S de G. Aden și M. Arabiei; 2,73 mil. km²; c. 31 mil. loc. (1989). Este un uriaș podiș deșertic, cu marginile de V și de S înălțate (alt. max.: 3.600 m în Jebel an Nabi Sha’ib), iar spre E o cîmpie joasă. În interiorul pod. se găsesc deșerturile Nefud (la N) și Rub’al Khali (la S), între care se intercalează hamada Nejd, cu dune, ueduri și stînci golașe. Mari expl. de petrol în reg. G. Persic. Străbătută prin mijloc de Tropicul Capricornului. A. are climă tipic tropicală, cu temperaturi de 40-45 °C și amplitudini termice mari, cu precipitații reduse (100 mm/an). În M-ții Yemenului și M-ții Omanul, musonul de vară din Oc. Indian aduce precipitații bogate (700-900 mm/an). Rîurile permanente și lacurile sînt aproape inexistente. Vegetația, solurile și fauna sînt specifice deșerturilor. 2. Marea Arabiei, mare în bazinul Oc. Indian, situată între Pen. Arabia și India; 3,7 mil. km². Ad. med.: 2.734 m; ad. max.: 5.203 m. Temp,. apei: 22-29 °C. Salinitate: 35-36 ‰. 3. Deșertul Arabiei, reg. deșertică situată în Egipt, între Nil și Marea Roșie. Zonă de podiș cu fundament vechi cristalin, care spre Marea Roșie se ridică pînă la 2.187 m (vf. Sha’il el Banat), iar spre S trece în deșertul Nubiei. Climat secetos. Exploatări de petrol, fosforite, cositor.

AUSTRALIA 1. Cel mai mic continent al Pământului împreună cu Oceania, așezat în emisfera australă, traversat de Tropicul Capricornului; 8,94 mil. km²; 28,2 mil. loc. (1986). Este cuprins între 10°41′ lat. S (Capul York) și 38°55′ lat. S (Wilson’s Promontory), pe 3.600 km și între 113°05′ long. E (Steep Point) și 153°34′ long. E (Capul Byron), pe 3.800 km. Înconjurat de Oc. Indian (la S și V) și Oc. Pacific și mările mărginașe ale acestuia (la E și N). Relieful australian este compus din trei trepte hipsometrice. În E se desfășoară, pe c. 3.400 km de-a lungul coastei, Cordiliera Australiană (Alpii Australieni), formată în timpul cutărilor caledoniene și hercinice, după care a urmat peneplenizarea mezozoică și reînălțarea terțiară. Alt. max.: 2.234 m (vf. Kosciusko). Podișul Australiei de Vest ocupă c. 50 la sută din suprafața continentului și prezintă o reg. aflată sub nivelul Oceanului Planetar. Marginile sale au alt. mai mari, centrul său constituind o imensă arie depresionară, ocupată de pustiurile Victoria, Gibson și Marele Deșert de Nisip. Cîmpiile centrale, desfășurate între G. Carpentaria (la N) și Marele Golf Australian (la S), ocupă c. 30 la sută din suprafața continentului, constituind treapta cea mai joasă a reliefului, cu extindere mai mare în partea centrală și meridională. A. este bogată în zăcăminte de cărbuni, min. de fier, plumb, min. auroargentifere, cupru, zinc, metale rare, min. radioactive etc. Clima și apele. Clima este ecuatorial-musonică în N (cu temperaturi ridicate, amplitudini termice mici și precipitații abundente), tropicală în centru (cu temperaturi ridicate) și subtropicală în S. Cel mai important sistem hidrografic este cel al fl. Murray (cu afl. său Darling). În cîmpiile centrale se găsesc lacurile Eyre și Torrens, iar în Podișul Australiei de Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay și Amadeus. 2. Uniunea Australiană, stat federal ocupînd continentul australian, ins. Tasmania, și cîteva ins. mici; 7,68 mil. km²; 16,81 mil. loc. (1989) (81,8 la sută anglo-australieni, 5,7 la sută englezi, 2,1 la sută asiatici, 2 la sută italieni, 1,1 la sută aborigeni ș.a.). Limba de stat: engleza. Cap.: Canberra. Orașe pr.: Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Perth. Este format din 6 state și două terit. federale. Se expl. cărbune (178 mil. t. 1988), petrol (22,73 mil. t, 1989), gaze naturale, min. de fier (97,7 mil t, 1989), bauxită (39,64 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), min. de plumb, zinc, argint, titan, aur, min. radioactive și zirconiu (85 la sută din prod. mondială). Ind. țării produce anergie electrică (140,35 miliarde kWh, 1988), fontă (5,88 mil. t, 1989), oțel (6,7 mil. t, 1989), aluminiu (1,07 mil. t, 1988), motoare, mașini-unelte, instrumente de măsură, motoare electrice, mașini agricole și tractoare, material rulant, autoturisme (332,4 mii buc., 1989), nave, explozibili, îngrășăminte chimice, coloranți, produse farmaceutice, derivate petroliere (capacitatea rafinăriilor 36 mil. t, 1986), ciment (6,9 mil. t, 1989), țesături de bumbac, încălț., zahăr (3,6 mil. t, 1988), produse lactate și din carne. Pe întinsele pășuni naturale (56,7 la sută din supr. țării) s-a dezvoltat creșterea animalelor. A. ocupînd locul 1 pe glob în ce privește efectivul de ovine (164 mil. capete, 1988, majoritatea de rasă merinos, c. 30 la sută din prod. mondială de lînă), alături de care se mai cresc bovine (23,5 mil. capete, 1988), porcine (2,7 mil. capete, 1988), cabaline. Pe 6,2 la sută din supr. țării se cultivă grîu (14,1 mil. t, 1988), orez, sorg (1,6 mil. t, 1988), trestie de zahăr (27,7 mil. t, 1988), bumbac, plante furajere, legume, cartofi (1 mil. t, 1988). Mari prod. de unt, brînzeturi, carne și piei. Pescuit. C. f.: 40,8 mii km. Căi rutiere: c. 900 mii km. Flota comercială: 2,36 mil. t (1988). Moneda: 1 australian dollar = 100 cents. Exportă produse agricole, cărbune, minereuri, lînă, mașini, utilaje și mijloace de transport, aur, aluminiu ș.a. și importă mașini și utilaje, materii prime și semifabricate, mijloace de transport, bunuri de larg consum, produse alim. ș.a. A. administrează și teritoriile ins. Christmas (din Oc. Indian), ins. Norfolk, Cocos/Keeling și Teritoriul Antarctic Australian. – Istoric. Triburi de vînători și pescari au populat terit. A. cu 40.000 de ani î. Hr. În sec. 18, cei c. 300 mi aborigeni erau grupați în 500 de triburi. Navigatorii spanioli, portughezi și olandezi descoperă și explorează la începutul sec. 17 coasta de N și V a A. În apr. 1770, James Cook atinge coasta răsăriteană și declară A., la 23 aug. 1770, posesiune engleză. Fondarea primei așezări (26 ian. 1788) este urmată de crearea de colonii separate care primesc, din 1850, o largă autonomie internă. Se intensifică explorarea și popularea interiorului continentului. Descoperirea aurului (1851) în New South Wales și Victoria determină un nou val de emigranți. La 1 ian. 1901 cele șase colonii engleze autonome din A (New South Wales, Victoria, Queensland, Western A., South A. și Tasmania) se unesc, formînd Commonwealth of Tasmania, cu statul de dominion în cadrul Imp. Britanic; colonia britanică Papua și terit. german Noua Guinee sînt administrate de A. (1919-1975). A. participă, alături de Marea Britanie, la primul și al doilea război mondial. În 1986, A. a abolit ultimele prerogative ale intervenției Marii Britanii în afacerile sale interne. Este membru fondator al O.N.U. (1945). A. este o monarhie constituțională, șeful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. Activitatea legislativă este exercitată de Parlamentul Federal (Senat și Camera Reprezentanților), iar cea executivă de Consiliul Executiv, condus de primul-ministru.

CAPRICORN s. n. Numele unei constelații din emisfera australă. ♦ Compus: tropicul-capricornului = paralelă aflată la 23° 27′ 27″ latitudine sudică. ♦ Unul dintre semnele zodiacului (reprezentat printr-un țap). – Fr. capricorne (lat. lit. capricornus).

SÃO PAULO [səu páulu] 1. Oraș în SE Braziliei, centrul ad-tiv al statului cu același nume, situat pe un platou de la poalele înălțimilor Serra do Mar, la 760-820 m alt., pe râurile Tietê, Pinheiros și Tamanduateí, pe Tropicul Capricornului, la 53 km de țărmul Oc. Atlantic și 354 km SV de Rio de Janeiro; 10 mil. loc. (18,6 mil. loc., cu suburbiile, 2003). Orașul propriu-zis se extinde pe 1.493 km², iar aria metropolitană (cu suburbiile Santo André, Diadema, São Bernardo do Campo, São Caetano do Sul, Osasco, Guarulhos, Mairipora, Barueri, Santana do Parnaiba, Franco da Roca și Mogi das Cruzes) pe 8.382 km². Este un oraș cosmopolit, cu mulți emigranți din Portugalia, Italia, Germania, Spania, Japonia, Liban, Siria ș.a. și, totodată, cel mai mare oraș din America de Sud și un important centru industrial, de transport, comercial, financiar-bancar, cultural-științific, de învățământ și turistic. Mare nod de comunicații rutiere, feroviare și aeriene. Are trei aeroporturi: Congonhas, Cumbicas și Viracopos. Metrou inaugurat în 1976 (430 km lungimea liniilor). Ind. metalurgiei feroase (oțel) și neferoase (aluminiu), a constr. de mașini (motoare, mașini-unelte, asamblare de automobile, material rulant feroviar), textilă (țesături din bumbac, lână și mătase), chimică, de prelucr. a lemnului (mobilă), pielăriei și încălțămintei, hârtiei, sticlăriei, farmaceutică, ceramicii, cauciucului sintetic, electrotehnică și alim. Rafinărie de petrol. Atrași de marea dezvoltare ind. a orașului (cel mai mare oraș ind. din America Latină), în anii ’70 ai sec. 20, în S.P. s-au stabilit peste 350.000 de persoane pentru a se angaja în întreprinderile ind., mulți dintre noii veniți trăind în favellas. Mare piață mondială pentru cafea. Universitățile „São Paulo” (1934), „Catolică” (1946) și „Mackenzie” (1952); Institutul de Istorie și Geografie (1894). Stații de radio-emisie și de TV (din 1950), Teatru municipal (1911); Teatru de operă și balet; Conservator; Orchestră simfonică; Muzee de artă, de istorie, de cultură indiană, de științele naturii, antropologie, de tehnică populară, de artă religioasă; Muzeul „Paulista”, cu colecții de mobilă colonială, artizanat indian ș.a. În S.P. există peste 200 de spitale, peste 100 de librării, stadioanele Morumbi (150.000 locuri) și Pacaembu (70.000 locuri), un parc zoologic cu peste 3.500 animale (cel mai mare din America Latină), parcul Ibirapuera (deschis publicului în 1954), cu monumentul „Bandeirantes” (al pionierilor/primii coloniști) la intrare. Catedrală în stil gotic, completată în 1954; complexul arhitectonic Ibirapuera construit după planurile lui Oscar Niemeyer; bisericile São Francisco, São Bento ș.a. Fundat de misionari iezuiți portughezi la 25 ian. 1554 (în ziua de Sf. Pavel), a devenit oraș în 1711 și o importantă piață de desfacere a diamantelor (în sec. 19). În 1822, Pedro, prințul regent al Casei regale portugheze (împăratul de mai târziu al Braziliei, cu numele de Pedro I) a ales S.P. ca loc de proclamare a independenței naționale a Braziliei. 2. Stat în SE Braziliei, cu ieșire la Oc. Atlantic; 248,2 mii km²; 38,7 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: São Paulo. Expl. de min. de fier, cupru și de șisturi bituminoase. Plantații de arbori de cafea, de bananieri, citrice ș.a. Culturi de bumbac, cereale, trestie de zahăr ș.a. Creșterea animalelor. Turism.

MARELE DEȘERT DE NISIP (GREAT SANDY DESERT [greit sændi dézət]), deșert situat în NV Australiei, la N de Tropicul Capricornului; c. 360 mii km². Dune, lacuri sărate (Dora, Auld ș.a.).

MILLER [mílər], Henry (1891-1980), prozator american. Precursor al prozei postmoderniste. De condiție modestă, a evocat în vaste romane autobiografice, cu elemente șocant naturaliste, climatul de coșmar al cartierelor sărace, făcând rechizitorii la adresa societății tehnocrate, ce împiedică afirmarea individului („Tropicul Cancerului”, „Tropicul Capricornului”, „Coșmarul cu aer condiționat”, trilogia „Crucificare trandafirie”). Eseuri („Rimbaud”, „Stai nemișcat ca o pasăre-muscă”). Memorialistică; corespondență celebră cu Lawrence Durell și Anaïs Nin.

Tropicul Capricornului (Ca-pri-) s. propriu n.

tropic n. fiecare din cele două cercuri paralele cu ecuatorul, corespunzând cu cele două linii ce soarele pare a descris în solstițiul de vară (tropicul Cancerului) și în solstițiul de iarnă (tropicul Capricornului).

CAPRICORN n. pr. n. Numele unei constelații zodiacale din emisfera australă. ◊ Tropicul Capricornului = paralela de 23° 27′ latitudine sudică. ♦ Unul dintre semnele zodiacului (reprezentat printr-un țap). – Din fr. capricorne, lat. capricornus.

CAPRICORN s. n. Numele unei constelații din emisfera cerească australă (reprezentată în zodiac printr-un țap). ◊ Tropicul capricornului v. tropic.

TROPIC, tropice, s. n. 1. Fiecare dintre cele două paralele aflate la nord și la sud de ecuatorul ceresc, determinate de punctele cele mai depărtate de ecuator ale eclipticei descrise de mișcarea aparentă a soarelui în jurul pămîntului. 2. Fiecare dintre cele două paralele terestre aflate la 23° 27’ 27″ la nord și la sud de ecuator, mărginind zona caldă a pămîntului. Înainte de a trece tropicul, i-a prins o furtună cumplită. BART, E. 275. ◊ Tropicul cancerului (sau racului) = paralela terestră aflată la 23° 27’ 27″ latitudine nordică. Ador havaianele acestea... Aș vrea să le văd dansate... în Honolulu, sub tropicul cancerului. C. PETRESCU, C. V. 167. Tropicul capricornului = paralela terestră aflată la 23° 27’ 27″ latitudine sudică. 3. (La pl.) Zonă, regiune aflată în jurul celor două tropice (2); zonă tropicală. Căldura a devenit de nesuportat. Parcă ne-am afla la tropice. STANCU, U.R.S.S. 168. Păsările migratoare Se rentorc din tropice. Gîzele depun la soare Ouă microscopice. TOPÎRCEANU, P. 223. ◊ Loc. adj. De tropice = de la tropice, din regiunea tropicală. Un snop de banane... Fructe bizare și aurite de tropice. C. PETRESCU, C. V. 119. ◊ (Adjectival, numai în expr.) An tropic v. a n² (II).

SOLSTIȚIU (< fr.; cf. lat. sol „Soare” + statio „oprire”) s. n. (ASTR.) Moment al anului când Soarele, în mișcarea sa aparentă pe bolta cerească, nu se mai deplasează spre N sau spre S, atingând cea mai mare înălțime (s. de vară, 21 iun.) sau cea mai mică înălțime (s. de iarnă, 22 dec.) față de Ecuator. La s. de vară, când razele Soarelui cad perpendicular (la amiază) pe Tropicul Racului este ziua cea mai lungă a anului, iar la cel de iarnă, când razele sunt perpendiculare pe Tropicul Capricornului, ziua cea mai scurtă în emisfera boreală.

!Tropicul Capricornului (desp. Ca-pri-) s. propriu n. art.

*CAPRICORN sm. 💫 1 Constelațiune, numită și „Țapul”, care, în vechile hărți, e figurată printr’un monstru jumătate țap și jumătate pește ¶ 2 Al zecelea semn al zodiacului, în care intră soarele la solstițiul de iarnă; 👉TABELA VI și (🖼 ZODIAC) ¶ 3 Tropicul ~ului, paralelă a sferei cerești care trece prin semnul Capricornului [fr.].

tropic², ~ă [At: CANTEMIR, IST. 157 / V: (îvr) ~os, ~us / Pl: ~ici, ~ice / E: lat tropicus, ngr τροπικός, fr tropique] 1 sn Fiecare dintre cele două paralele situate la latitudinea de 23°27' nord sau sud de ecuatorul terestru, unde, în timpul celor două solstiții, Soarele trece la zenitul locului. 2 sn (Pop; îs) ~ul cancerului (sau racului) Paralela de 23°27' latitudine nordică. 3 sn (Pop; îs) ~ul capricornului Paralela de 23°27' latitudine sudică. 4 snp Regiune aflată înjurai celor două tropice² (1) terestre Si: zonă tropicală. 5 snp (Îla) De ~ice De la tropice² (4). 6-8 a Tropical (1-3). 9 a (Îs) Cerc ~ Tropic² (1). 10 a (Rar; îs) Căldură ~ă Căldură tropicală (4). 11 sn (Înv; îs) ~ ceresc Fiecare dintre cele două paralele, aflate la nord și la sud de ecuatorul ceresc, descrise de mișcarea aparentă a Soarelui înjurai Pământului în timpul solstițiului de iarnă, respectiv, al solstițiului de vară. 12 a (Îs) An ~ Interval de timp care se scurge între două treceri consecutive ale Soarelui prin același punct al ecuatorului.

capricorn sn [At: CALENDARIU (1844), 72/20 / E: fr capricorne, lat capricornus] 1 Constelație zodiacală din emisfera australă. 2 (Îs) Tropicul ~ului Paralelă aflată la 23° 27′ 27″ latitudine sudică. 3 Unul din semnele zodiacului, reprezentat printr-un țap. 4-5 smf, a (Persoană) care aparține zodiei capricornului (3).

*capricórn m. (lat. capricornus, d. capra, capră, și cornu, corn). Un fel de semn al zodiaculuĭ în care soarele intră în solstițiu de ĭarnă (21 Decembre), cînd soarele pare că urmează linia numită tropicu capricornuluĭ (V. ecliptică). Un fel de gîndac (insect).