14 definiții conțin toate cuvintele căutate (cel mult 12 afișate)

URANGUTAN, urangutani, s. m. Maimuță antropoidă de talie mare, cu membrele anterioare foarte lungi, inteligentă și cu spiritul de imitație foarte dezvoltat, care trăiește în pădurile tropicale din Sumatra și Borneo (Simia satyrus). [Var.: orangutan s. m.] – Din fr. orang-outan.

ORANGUTAN s.m. v. urangutan.

URANGUTAN s.m. Maimuță mare antropomorfă, fără coadă, care trăiește în pădurile din Kalimantan și Sumatra. [Var. orangutan s.m. / < fr. orang-outan, cf. malaiez orangutan – omul pădurii].

maĭmúță f., pl. e (ngr. maĭmú, d. turc. [d. pers.] maĭmun; alb. maĭmún, sîrb. mojmun, mojmunica, cr. muna, munica, bg. maĭmuna, ung. majom; it. mammóne, și monna, pv. vfr. maimon, sp. pg. mono, fem. -na). Vest. Un mamifer care seamănă cu omu (dar mult maĭ urît), acoperit de păr peste tot (afară de față), ca: orangutanu, gorila, cimpanzu, gibonu, macacu,magotu, uistiti ș. a. Fig. Imitator ridicul. Om foarte urît (V. coșcodan). – În est momiță și (maĭ des) moníță, vechĭ móĭmă și moĭmiță. În Trans. măĭmúță și -úcă (pl. ĭ), în Ban. și -úc (masc.). – Maĭmuțele pot apuca și cu mînile, și cu picĭoarele și-s foarte îndemănatice; sistema lor dentară e aproape completă. Afară de unele maĭmuțe marĭ, nu-șĭ fac culcușurĭ. Există foarte multe speciĭ de la talia cea maĭ mică pînă la înălțimea omuluĭ. În ainte locuĭaŭ și pin Eŭropa, unde azĭ nu se maĭ află de cît la Gibraltar. Încolo, locuĭesc pin țările tropicale. Aŭ de ordinar un puĭ, rar doĭ, pe care-ĭ ĭubesc foarte mult. Cu toate că-s inteligente și sociabile, îs foarte leneșe.

*orangután m. (d. maleaĭezu orangutan, d. orang, om, și utan, de pădurĭ). Zool. Un fel de maĭmuță mare antropomorfă din Bornéo și Sumatra. Fig. Om foarte urît. – În ainte se credea că orangutanu e maĭmuța care seamănă cu omu. Dar savanțiĭ de azĭ zic că gibonu seamănă cu omu maĭ mult de cît orĭ-care maĭmuță.

orangutan m. soiu de maimuță mare fără coadă, locuește în codrii din Borneo și din Sumatra (Simia satyrus).

URANGUTAN, urangutani, s. m. Maimuță antropoidă arboricolă, de talie mare, cu membrele anterioare foarte lungi, inteligentă și cu spiritul de imitație foarte dezvoltat, care trăiește în pădurile tropicale din Sumatra și Borneo (Simia satyrus). [Var.: orangutan s. m.] – Din fr. orang-outan.

ORANGUTAN s. m. v. urangutan.

ORANGUTAN s. m. v. urangutan.

ORANGUTAN s. m. v. urangutan.

URANGUTAN, urangutani, s. m. Maimuță de talie mare, cu membrele anterioare foarte lungi, cu caninii foarte dezvoltați, care trăiește în insulele Sumatra și Borneo; se ridică pe membrele posterioare, este inteligentă și are spiritul de imitație foarte dezvoltat (Simia satirus ). – Variantă: orangutan s. m.

orangutan sm vz urangutan

*ANTROPOMORF I. adj. Care are forma omului. II. *ANTROPOMORFE sn. pl. Familie de maimuțe considerate ca cele mai apropiate de om; cele mai însemnate sînt cimpanzeul, gibonul, gorila și orangutanul [fr.].