17 definiții conțin toate cuvintele căutate (cel mult 16 afișate)

GNOM, gnomi, s. m. Fiecare dintre spiritele despre care se credea că locuiesc în interiorul pământului, păzind bogățiile lui ascunse. – Din fr. gnome.

GNOM ~i m. Mic personaj din povești, slut și deformat, care ar locui în interiorul pământului, păzind comorile ascunse. /<lat. gnomus, fr. gnome

GNOM s.n. (Liv.) Sentință, proverb, maximă; zicătoare, cugetare, moto. [< it. gnome, cf. gr. gnome].

GNOMOLOGIE s.f. (Liv.) Culegere de sentințe, de maxime. [Gen. -iei. / < fr. gnomologie, cf. gr. gnome – sentință, logos – vorbire].

GNOM s.m. (Mit.) Spirit despre care se credea că locuiește în fundul pămîntului, păzind comorile îngropate acolo. [< fr. gnome, cf. it. gnomo, lat. gnomus].

GNOM1 s. m. (mit.) spirit despre care se credea că locuiește în fundul pământului, păzind comorile; spiriduș. (< fr. gnome, lat. gnomus)

GNOM2 s. n. sentință, maximă; cugetare, moto. (< gr. gnome)

GNOM3(O)-, -GNOMIE elem. „cugetare, maximă; sentință”. (< fr. gnom/o/-, -gnomie, cf. gr. gnome, inteligență)

*gnom m. (cuv. fabricat de Paracelsus [† 1541] și care pare a se baza pe vgr. gnóme, inteligență). Nume dat unor piticĭ diformĭ și supranaturalĭ care, după cabaliștĭ jidanĭ, locuĭesc în pămînt, unde păzesc comorile. Femeile lor se numesc gnomide.

*gnómic, -ă adj. (vgr. gnomikós, d. gnóme, sentență). Care conține sentențe, maxime: poezie gnomică. S. m. Scriitorĭ greceștĭ anticĭ care aŭ compus versurĭ cu maxime morale.

gno s. f., pl. gnome

GNOM, gnomi, s. m. Spirit despre care se credea că locuiește în interiorul pământului, păzind bogățiile lui ascunse. – Din fr. gnome.

-GNOMIE „cunoaștere, studiu”. ◊ gr. gnome „sentință, judecată” > fr. -gnomie, germ. id., it. -gnomia, engl. -gnomy > rom. -gnomie.

GNOMO- „cugetare, maximă, sentință”. ◊ gr. gnome „sentință, cugetare” > fr. gnomo-, engl. id. > rom. gnomo-.~logie (v. -logie1), s. f., culegere de maxime, de sentințe.

gnom1 sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: fr gnome] (În tradiția cabalistică) Spirit care locuiește în interiorul Pământului, păzind bogățiile lui ascunse.

gnom2 sn [At: DN3 / Pl: ? / E: it gnome] (Liv) 1 Sentință. 2 Proverb. 3 Maximă. 4 Zicătoare. 5 Moto. 6 Cugetare.