CIULIN s. (BOT.) 1. (Carduus nutans) (reg.) ghincar, scai, scaiete, spin. 2. (Onopordon acanthium) ghimpe, scai, scaiete, (reg.) pălămidă, sita-zânelor.

ciulin (ciulini), s. m. – 1. Varietate de scaiete (Carduus nutans; Dipsacus silvestris; Onopordon Acanthium; Berberis vulgaris; Xanthium spinosum; etc.). – 2. (Înv.) Cui de fier folosit la tortură. – Mr. ciuliiă „spin.” Sl., cf. rus. čilim, mag. súlyom (Cihac, II, 58); din mag. după Gáldi, Dict., 173. – Der. ciulinos, adj. (spinos); ciuline, s. f. pl. (paste făinoase).

scai (-i), s. m. – 1. Nume generic al plantelor cu spini sau țepi, asemănătoare cu ciulinul. – 2. Numele diferitelor plante: Cirsum lanceolatum, Onopordon acathium, Eryngium planum, E. campestre, Carduus nutans, C. Acanthoides etc. – Mr. scăliu, megl. scal’. Origine incertă. Probabil din lat. *squaleus „dur, incult, sec”, din squaleo, formă cerută și de sp. escajo, port. escalheiro (REW 8197a). Rom. presupune o reducție de tipul *scalius care pare normal. Der. din sb. čkalj, general admisă (Cihac, II, 328; Tiktin; Candrea; Scriban) nu pare posibilă fonetic; și, în afară de aceasta, e vorba de un împrumut din nom. Der. din gr. σϰαλίας (Diculescu, Elementele, 484), nu pare convingătoare. – Der. scăiecior, s. m. (ciulin; Trans., sticlete), pentru al cărui ultim sens cf. fr. chardonneret, sp. cardelina; scăier, s. m. (Bucovina, sticlete); sca(i)ete (var. scă(i)ete), s. m. (ciulin); scăiuș, s. m. (plantă, Dipsacus pilosus); scăiețos, adj. (plin de scaieți).

cĭulín m. (d. cĭulină). Un fel de scaĭ (carduus nutans) ale căruĭ fructe, numite tot cĭulinĭ, marĭ cît sîmburiĭ de măslină, se prind de păru animalelor. O plantă de baltă (trapa natans) numită și colțan. V. colțan.

CIULIN, ciulini, s. m. Nume dat mai multor plante spinoase care cresc pe cîmp și prin locuri necultivate (Carduus nutans, Dipsacus silvestris, Onopordon Acanthium); scai, scaiete, spin. Între grajdurile căzute se răsfățau la soarele de toamnă minunate canafuri roșii ale unor plante fantastice, spinoase și decorative, cărora localnicii le zic ciulini. SADOVEANU, Z. C. 95. Toți ciulinii pe cărare Fug cuprinși de panică. TOPÎRCEANU, B. 46. Suie către culmea dealului, fără a lua în seamă ciulinii și rugii ce-i tăiau picioarele. DELAVRANCEA, S. 27.

SCAIETE, scaieți, s. m. Nume generic dat mai multor plante cu ghimpi, dintre care cea mai cunoscută este o specie din familia compozeelor, cu tulpina și frunzele ghimpoase, cu capitule plecate și cu florile roșii-purpurii; crește prin pășuni uscate, prin locuri necultivate, pe lîngă drumuri și pe cîmpuri (Carduus nutans). În curțile de la Mălinești poate astăzi cresc scaieții, podoaba și mărirea caselor s-au risipit ca fumul. GALACTION, O. I 332. Scaieții, spinii, măcieșii, sălciile plîngătoare și vrejurile acoperiseră pietrele. C. PETRESCU, R. DR. 214. Lîngă crin nu crește scaietele, lîngă micșunea, viorea, nu crește și urzica? BOLLIAC, O. 59. ◊ Fig. Știu, norilor, știu, Că n-am să mai fiu, Și-or crește scaieții, Pe cîntecul vieții. LESNEA, C. D. 130. – Variantă: scăiete s. m.

CIULIN s. (BOT.) l. (Carduus nutans) (reg.) ghincar, scai, scaiete, spin. 2. (Onopordon acanthium) ghimpe, scai, scaiete, (reg.) pălămidă, sita-zînelor.

ciulin [At: N. TEST., ap. CIHAC II, 58 / V: ciuciu~, ~mă sf, ~nă, ~ne, ~nea sf / Pl: ~i, ~e / E: rs чилимь, mg súlyom] 1 sm Plantă erbacee ghimpoasă, cu tulpina ramificată și cu flori roșii-purpurii, foarte rar albe, care crește prin câmpuri necultivate și pe lângă drumuri Si: (reg) cucuruzul măgarului, ghimpan, scai, scaiete, spin (Carduus nutans). 2 sm Fruct al ciulinului (1) Si: (reg) cucuruzul măgarului, ghimpan, scai, scaiete, spin. 3 sm (Bot; reg; șîf ~ă) Brusture (Arctium lappa). 4 sm (Bot; reg) Scai (Cirsium vulgare). 5 sm (Bot; reg) Varga ciobanului (Dipsacum silvester). 6 sm (Bot; reg) Scai măgăresc (Onopordon acanthium). 7 sm (Bot; reg) Săricică (Salsola Kali). 8 smf (Bot; reg, șîf ~ă, șîs ~ de baltă) Cornaci (Trapa natans). 9 sm (Bot; reg; șîf ~ă, șîs ~ de deal) Colții babei (Tribulus terrestris). 10 sf (Bot; reg) Zămoșiță (Hibiscus trionium). 11 sm (Bot; reg; îf ~e) Cartof (Solanum tuberosum). 12 sm (Bot; reg) Drăcilă (Berberis vulgaris). 13 sm (Bot; reg) Cornuți (Xanthium strumarium). 14 sm (Înv; pan) Instrument de tortură cu dinți de fier, ca țepii sau ghimpii ciulinului (2). 15 sm (Olt; pan) Lanț cu mai multe cârlige la un capăt. 16 sm Prăjitură din aluat frământat cu ou și prăjit în unt. 17 sfp (Înv) Bucățele de aluat prăjite în unt. 18 smp (Reg) Colăcei cu zahăr fierți în unt. 19 sf (Reg) Tăițel de formă pătrată fiert în zer sau în zeamă de varză Si: (reg) burechiuși, urechiușe, urechiuși. 20 sfp (Reg; îf ~e) Urechiușe.

cornet² [At: LB / Pl: ~uri sn, ~eți sm / E: corn² + -et] 1 sn Pădure de corni² (1). 2 sn Loc acoperit cu cornet² (1). 3 sn (Reg) Pământ format din sfărâmături de stânci. 4 sn (Reg) Vârf de munte Si: pisc. 5 sm (Bot; reg) Scaiete (Carduus nutans).

cornuțel² sm [At: REV. CRIT. III, 120 / Pl: ~ei / E: cornuț² + -el] (Bot; reg) 1 (Lpl) Plantă nedefinită mai îndeaproape. 2 Scaiete (Carduus nutans). 3 (Îc) ~-de-câmp Cornuț (2).

cucuruz [At: ANON. CAR. / V: ~us / Pl: ~uji și ~i, (19) ~e / E: bg кукуруз] 1 (Înv) Fructul conic al coniferelor, între solzii căruia sunt semințele. 2 sm (Înv; pex) Conifere. 3 sm (Mol; Mun; îc) ~ul-ursului Tulpinile fertile ale plantei părul-porcului (Juncus trifidus), având forma cucuruzului (1), pe care le mănâncă ursul. 4 sm (Trs; Ban) Porumb (Zea mays). 5 sm (Reg; îc) ~-alburiu Porumb mare, cu bobul alb. 6 sm (Reg; îc) ~-american (sau ~-colț-de-cal, ~dinte-de-cal ori ~ dintele calului) Porumb cu bobul mare lat și albicios. 7 sm (Reg; îc) ~-chircă (sau ~-cicantin, ~-mărunt ori ~-mărunțel, ~-nemțesc, ~-portocaliu) Porumb cu știuletele scurt, subțire, bogat în boabe și în șiruri și cu firul mănos în știuleți. 8 sm (Reg; îc) ~-de-cinci-luni Porumb cu știuletele subțire, cu bobul lung și roșietic. 9 sm (Reg; îc) ~-hăngan sau hăngănesc Porumb cu bobul lung și mare, galben-roșcat, cu firul scurt și știuletele mare. 10 sm (Reg; îc) ~-huțănesc Porumb pestriț. 11 sm (Reg; îc) ~-măselat (sau ~-românesc) Porumb alburiu. 12 sm (Reg; îc) ~-mocănesc Porumb cu bobul mare și spornic. 13 sm (Reg; îc) ~-moldovenesc Porumb cu bobul mare și știuletele lung și gros. 14 sm (Reg; îc) ~-morânglav Porumb cu știuletele mare. 15 sm (Reg; îc) ~-scoromnic sau scorumnic Porumb cu știulete subțire, cu boabe mari, aurii. 16 sm (Reg; îc) ~-tătăresc Porumb cu bobul foarte mic, alb și rotund. 17 sm (Reg; îc) ~-țigănesc Porumb cu bobul negru. 18 sm (Reg; îc) ~-turcesc Porumb cu știulete gros, cu multe rânduri de boabe albicioase. 19 sn (Reg; lpl) Holde cu porumb. 20 sm (Reg; pex) Recolta semănăturilor de porumb. 21 sm (Reg) Știulete. 22 sm (Mol) Porumb insuficient dezvoltat. 23 sm (Bot; reg; șîc ~-alb, ~-de-munte, ~ul-caprei) Cojocei (Petasites albuș). 24 sm (Bot; reg) Căptălan (Petasites hybridus). 25 sm (Bot; reg; îc) ~-ulcioarei Bănicel (Malva pusilla). 26 sm (Bot; reg; îc) ~ul-pădurilor sau ~-de-pădure Vinariță (Asperula adorate). 27 sm (Bot; reg; îae) Muma-pădurilor (Lathraea squamaria). 28 sm (Bot; reg; îc) ~-sălbatic Lumânărică (Verbascum thapsus). 29 sm (Reg; îae) Lăcrămioară (Convalaiea majalis). 30 sm (Bot; reg; îc) ~-galben Coada-vacii (Verbascum chaixii). 31 sm (Bot; reg; lpl; șîc ~-roșu-de-captalan) Brustur (Petasites hybridus). 32 sm (Bot; reg; îc) ~ul-măgarului Ciulin (Carduus nutans).

gobici ssp [At: COMAN, GL. / E: nct] (Bot; reg) Ciuline (Carduus nutans).

tărtălog sm [At: LEXIC REG. 38 / Pl: ~ogi / E: nct] (Bot; Olt) Ciulin (1) (Carduus nutans).

tăvălug [At: I. IONESCU, C. 143/24 / V: ~uc, (reg) tafal~, tăfălog, tăfă~, tăpă~, tefel~ smn, ~log sn, tăfălugă sf / Pl: ~ugi sm, ~uri, ~uge sn / E: tăvăli + -ug] 1 sm Unealtă agricolă compusă din unul sau mai mulți cilindri de lemn sau de fier, folosită la sfărâmarea bulgărilor de pământ și la netezirea și tasarea solului înainte sau după însămânțare Si: vălătuc, (reg) măngălău, rol¹, tăvală (1), tăvălic (1), tăvâliș (1), trâmbă (8), turduluc (1). 2 sm (Prc) Cilindru greu, folosit la anumite mașini pentru sfărâmare, îndesare, nivelare etc. Si: vălătuc, (reg) măngălău, rol¹, tăvală (2), tăvălic (2), tăvăliș (2), trâmbă (9), turduluc (2). 3 sm (Pfm; îe) A se da sau a se duce (ori a da pe cineva) de-a -ul A se duce (sau a face pe cineva să se ducă) de-a rostogolul. 4 sm Instrument rudimentar de treierat Si: val. 5 sn (Reg) Bucată de lemn de formă cilindrică pe care se sprijină piatra morii pentru a fi ferecată Si: (reg) tăvălic (3), tăvăliș (3). 6 sn (Reg) Drug de lemn (sau de fier) care se pune sub o greutate pentru a putea fi deplasată. 7 sm (Reg; îf tăfălug) Vălătuc de fân. 8 sm (Bot; reg) Săricică (Salsola kali). 9 sm (Bot; reg) Ciurlan-alb (Rapistrum perenne). 10 sm (Bot; reg; îf tăfălog) Ciulin (1) (Carduus nutans).

zdârlog sm [At: LEXIC. REG. 39 / Pl: ~ogi / E: ns cf zdârnomete] (Bot; reg) Ciulin (1) (Carduus nutans).

zdârneci sm [At: LEXIC REG. 39 / Pl: ~ / E: ns cf zdârnomete] (Bot; reg) Ciulin (1) (Carduus nutans).

zdârnomete sm [At: LEXIC REG. 39 / Pl: ~eți / E: z- + dârnomete] (Bot; reg) Ciulin (1) (Carduus nutans).

spin¹ sm [At: PSALT. HUR. 26^r/2 / V: (îrg) ~e sn / Pl: ~i, (îvr) ~uri sn / E: ml spinus] 1 Formație tare și ascuțită care crește pe tulpina, pe ramurile, pe frunzele, pe fructele etc. unor plante, cu rol de apărare Si: ghimpe¹ (1), mărăcine, țeapă, țepușă, (reg) șteap¹. 2 (Îe) A sta (sau a ședea, rar, a aștepta) (ca) pe (niște) ~i A fi foarte neliniștit Si: a sta ca pe ace. 3 (Îae) A nu mai avea răbdare Si: a sta ca pe ace. 4 (Îae) A fi grăbit (să plece). 5 (Îe) A fi (sau a sta) ca un ~ în ochii sau în inima, rar, în coasta cuiva, a fi ~ în ochiul cuiva, a-i fi (cuiva) ceva ~ în ochi A nu (mai) fi pe placul cuiva. 6 (Îae) A constitui o prezență neplăcută pentru cineva. 7 (Îae) A incomoda pe cineva. 8 (Îe) A scoate ~ul din ușă A scăpa de o mare grijă. 9 (Îe) A aduce (cuiva) ~ în coastă A aduce pe cineva care constituie o prezență neplăcută. 10 (Rar; îe) A călca (ca) pe ~i A păși încet și nesigur Si: (rar) a călca (ca) pe mărăcini. 11 (Reg; îe) A-i scoate (cuiva) ~ele (sau un ~) din picior (sau din călcâi) A scăpa (pe cineva) de un necaz. 12 (Reg; îe) A afla ~i în coleșă A căuta nod în papură. 13 (Iht; pan; cu determinări care precizează sensul) Os din sistemul osos al peștilor. 14 (Atm; reg; pan) Șira spinării. 15 (Teh; pan) Tijă metalică, de formă cilindrică sau conică, plină sau tubulară, folosită la îmbinarea a două piese metalice Si: știft. 16 (Reg; pan) Mică țeapă de lemn care a intrat sub piele. 17 (Reg; pan) Țeapă la orz. 18 (Reg; pan) Semn de hotar între terenurile agricole a două sate. 19 (Mun; pan) Crestătură făcută la ureche oilor, pentru a putea fi identificate de posesor. 20 (Pan) Parte componentă a cârligului de pescuit care împiedică ieșirea momelei sau scăparea capturii. 21 (Șîc ~ muscălesc, schin câinesc) Plantă erbacee spinoasă din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze lunguiețe, dințate, având lobulii și dinții terminați cu ghimpi puternici, cu flori de culoare roșie purpurie, galbenă sau albă, dispuse în capitule Si: (reg) cătină, crăpușnic, păducherniță, pălămidă, porumbel, scai¹, scai roșu, scai voinicesc, scaiete, unghia-ursului (Carduus acanthoides). 22 (Bot; reg) Ciulin (Carduus nutans). 23 (Bot; reg) Scaiete (Carduus kerneri). 24 (Bot; reg; șîc ~ele dracului, ~ul vântului, schin otrăvitor, ~ alb, ~ de mucedă, ~ul sfintei Marii) Scai¹ (Eryngium campestre). 25 (Bot; pop; șîc ~ muscănesc, ~ mocănesc, ~ alb, ~ de holeră, ~ul holerei) Holeră (Xanthium spinosum). 26 (Bot; reg; șîc ~ albastru) Tătarnică (Echinops vitro). 27 (Bot; îvr) Crăpușnic (Cirsium palustre). 28 (Bot; reg; lpl) Scai¹ (Cirsium vulgare). 29 (Bot; Ban) Limba-boului (Agave americana). 30 (Bot; reg; șîc ~ alb) Păducel (Crategus monogyna). 31 (Bot; Trs; Mar) Măceș (Rosa canina). 32 (Bot; reg; șîc ~ scorumbar, ~ul cerbului, ~ negru) Porumbar¹ (Prunus spinosa) 33 (Bot; Mun) Plătică² (Gleditschia triacanthos). 34 (Bot; pop; îc) ~-alb, ~ul-cerbului Verigariu (Rhamnus cathartica). 35 (Bot; pop; îc) ~ul-vântului (sau -albastru, -vânăt, -de-mucedă) Scai vânăt (Eryngium planum). 36 (Bot; reg; îc) ~-măgăresc (sau schin-alb, -de-buboaie) Scai (Onopordon acanthium). 37 (Bot; reg; îc) ~-de-agreș Agriș (Ribes grossularia). 38 (Bot; reg; îc) ~ul-voinicului, ~-voinicesc Varga ciobanului (Dipsacus silvester). 39 (Bot; reg; îc) ~u-câinelui Anghinare (Cynara scolymus). 40 (Bot; reg; îc) ~ul-cerbului Turtă (Carlina acaulis). 41 (Bot; reg; îc) ~ul-șoarecelui Ghimpe (Ruscus aculeatus). 42 (Bot; reg; îc) ~ul-asinului (sau -lui-Cristos) Păliur (Paliurus spina – Cristi) 43 (Bot; reg; îc) ~ul-tălpii-ursului Talpa-ursului (Acanthus longifolius). 44 (Bot; rar; îc) ~ul-Mariei (sau -sfintei-Mării) Armurariu (Sylibum marianum). 45 (Bot; rar; îc) ~-înverșunat Crăpușnic (Cirsium bovjarti). 46 (Pop; pex) Târn¹. 47 (Trs; pex) Grapă de spini. 48 (Bot; lpl) Urzicuță (Verbena hybrida). 49 (Bot; reg) Pin² (Pinus silvestris). 50 (Bot; reg) Jneapăn (Pinus mugo). 51 (Orn; Dob) Cinteză (Fringilla coelebs).

CIULIN sm. 🌿 1 Plantă spinoasă, cu flori roșii purpurii, rar albe (Carduus nutans) (🖼 1235): fără să-i pese de ciulinii și rugii ce-i tăiau picioarele (DLVR.) ¶ 2 = SCAIU-MĂGĂRESC ¶ 3 = VARGA-CIOBANULUI¹ ¶ 4 – CORNACI [rus. čilimŭ].

CIULIN, ciulini, s. m. Plantă erbacee bianuală, cu tulpina ramificată, cu frunze spinoase și cu flori roșii-purpurii (Carduus nutans). – Comp. rus čilim.

spin (-ni), s. m. – 1. Ghimpe. – 2. Țepușă, așchie. – 3. Ciulin (Carduus acanthoides, C. Kerneri, C. nutans). – 4. Plante spinoase (Prunus spinosa, Xanthium spinosa, Eryngium planum, E. campestre). – Mr. schin, megl. spin. Lat. spῑnus (Pușcariu 1619; REW 8155), cf. it. spino, prov. espin, sp. espino, port. espinho. – Der. spinărie, s. f. (desiș de spini); spinet (var. spiniș), s. n. (loc cu spini); spinos, adj. (cu spini); înspina, vb. (a înțepa, a împunge cu un spin); spinui, vb. (a îngrădi cu gard de spini); spinuță, s. f. (bănică, Phyteuma orbiculare, P. Wagneri); schinel, s. m. (plantă, Cnicus benedictus).