NAP s. (BOT.) 1. (Brassica napus napobrassica) (înv., în Transilv.) tiuș. 2. (Brassica napus esculenta) (reg.) broajbă, gulie. 3. nap sălbatic (Brassica rapa campestris) = (reg.) rapiță de câmp, rapiță sălbatică. 4. nap-porcesc (Helianthus tuberosus) = topinambur, (reg.) picioică, măr-de-pământ, morcov-porcesc, pere-iernatice (pl.), (Olt.) crumpenă, (Mold.) gulie.

NAP, napi, s.m. Plantă erbacee a cărei rădăcină cărnoasă de culoare albă sau rozalie, de formă rotundă sau lunguiață, este comestibilă (Brassica rapa, var. napus); este utilizată ca o legumă, având gust de gulie, mai ales în bucătăria franceză și cea germană (aici numită weiße Rübe = sfeclă albă). În țările scandinave și în SUA este preferat napul galben (Brassica napobrassica), un hibrid dintre nap și varză, cât o sfeclă mare, cu pulpa de culoare oranj, având gust pronunțat de varză (germ. Kohlrübe = sfeclă-varză), comercializat sub denumirea scandinavă rutabaga.

rápiță f., pl. e (bg. rapica, repica, rapiță, dim. d. repa, nap; vsl. rĭepa, rĭepica, d. lat. rapa, nap; sîrb. repa, repica). O plantă erbacee cruciferă cultivată p. semințele eĭ, din care se scoate un uleĭ de luminat. (Există doŭă varietățĭ, care se numesc în bot. brássica nápus oleifera [fr. colza] și brássica rápa oleifera [fr. navette]).

rapiță f. plantă din ale cării semințe se face un uleiu de uns și de luminat (Brassica rapa). [Serb. RIEPIȚA (din lat. RAPA].

RAPIȚĂ s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia cruciferelor, cu rădăcina lungă și subțire și cu flori galbene; se cultivă pentru semințele lor bogate în ulei cu numeroase întrebuințări în industrie (Brassica). Cea mai multă rapiță se cultivă în Dumbrava, Cîmpul și Ocolul. I. IONESCU, M. 124. ◊ Compus: rapiță-sălbatică = plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene-deschis; crește prin locuri cultivate și necultivate (Brassica Rapa).

NAP s. (BOT.) 1. (Brassica napus napobrassica) (înv., în Transilv.) tiuș. 2. (Brassica napus esculenta) (reg.) broajbă, gulie. 3. nap sălbatic (Brassica rapa campestris) = (reg.) rapiță de cîmp, rapiță sălbatică. 4. nap-porcesc (Helianthus tuberosus) = topinambur, (reg.) picioică, măr-de-pămînt, morcov-porcesc, pere-iernatice (pl.), (Olt.) crumpenă, (Mold.) gulie.

curechi sn [At: DOSOFTEI, V. S. 68/2 / V: ~ec, curichi / Pl: ~uri / E: ml colic(u)lus] (Reg) 1 (Bot; șîc ~-alb sau (cu) căpățână, de-iarnă, de-murat) Varză (1). 2 Mâncare de varză (dulce sau murată). 3 (Bot; îc) ~-gușat (sau nemțesc) Varză furajeră (Brassica oleracea var acephala). 4 (Bot; îc) ~-creț (sau de-vară) Varză creață (Brassica olearacea var sabauda). 5 (Bot; îc) -chinezesc (sau de-câmp) Nap (Brassica napus). 6 (Bot) (îc) -de-câmp (sau sălbatic) Rapiță (Brassica rapa). 7 (Bot; îc) ~-de-stâncă Rujă (Sedum rosea). 8 (Bot) Gheață (Begonia semperflorens). 9 (Bot; îc) ~ul-stâncii Urechelniță (Sempervivum lectorum). 10 (Lpl) Verdețuri. 11 (Bot; îc) ~-de-munte Plantă erbacee din familia compozitelor cu flori galben aurii și cu fructe achene, prevăzute cu peri (Ligularia glauca).

nap sm [At: LEX. MARS. 240 / V: (reg) năpci ssp / Pl: ~i / E: ml napus] (Mpl) 1 (Șîs ~i curecești) Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina înaltă și frunze dispuse în formă de rozetă, a cărei rădăcină cărnoasă, de formă sferică, este comestibilă Si: gulie, (reg) broajbă (Brassica napus esculenta). 2 (Îlav) (Gol) ca un ~ (sau ca ~ul, gol ~) Complet dezbrăcat. 3 (Pex; îal) Sărac. 4 (Reg; îlav) Prost ca ~ul Foarte prost Si: imbecil, tembel. 5 (Reg) Cotor de varză. 6 (Șîs ~i porcești, -i turcești) Plantă erbacee din familia compozitelor, având rădăcina cu tuberculi, tulpina foarte aspră și dreaptă, frunze ovale și flori galbene Si: (reg) brojbe, gulie, măr-de-pământ, morcov-porcesc, pere-iernatice, picioarcă (Helianthus tuberosus). 7 (Bot; reg) Rapiță-sălbatică (Brassica rapa). 8 (Bot; reg; șîs ~ de pământ) Cartof (Solanum tuberosum). 9 (Bot; reg) Sfeclă (Beta vulgaris). 10 (Bot; reg; îc) ~i-porcești-de-pădure sau ~ii-porcului-de-pădure Fluierătoare (Tamus communis).

navetă² sf [At: SIMIONESCU, FL. 316 / Pl: ~te / E: fr navette] Plantă oleaginoasă înrudită cu rapița, cu frunze late acoperite cu peri și cu semințe mici, de culoare castanie (Brassica rapa oleifera).

rapiță sf [At: COTEANU, PL. 26 / V: (reg) rapiț sm, -ință, rochiță, nap~ / Pl: ? / E: bg рапица] 1-2 (Șîc ~-sălbatică,~-măruntă,~-navetă, ~-colza) Două specii de plante erbacee din familia cruciferelor cu tulpina lungă și subțire și cu flori galbene, cultivate pentru semințele lor bogate în ulei, cu numeroase întrebuințări în industrie Si: (reg) brojbă (1, 4), curechi-~ (5-6) ~sălbatic, nap-rotund, navetă (Brassica napus și Brassica rapa). 3 (Îs ~ sălbatică) Nap-sălbatic (Brassica campestris). 4 (Îc ~-neagră, ~-de-muștar) Muștar-negru (Brassica nigra). 5 (Îc ~albă, ~-de-muștar) Muștar-alb (Brassica alba). 6 (Reg; îc) ~-sălbatică Muștar-de- câmp Si: ridichioară (2) (Sinapis arvensis). 7 (Reg; îae) Brâncuță (5) (Nasturtium palustre). 8 (Reg; îae) Ridiche-sălbatică (Raphanus raphanistrum). 9 (Reg; îc) ~-albă sau ~-de-grădină Muștar (Sinapis alba). 10 (Reg; îc) ~-de-câmp Muștar-de-câmp (Sinapis arvensis). 11 (Reg; îc) ~-de-ogoare Ridiche-(10) sălbatică (Raphamus raphanistrum). 12 Sămânță de rapiță (1-2). 13 Ulei extras din sămânță de rapiță (1-2). 14 (Reg) Brâncuță (4) (Sisymbrium officinale). 15 (Reg) Varză căreia nu i s-a format căpățâna.

ridichioară sf [At: FL. 54 / V: răd~ / Pl: ~re / E: ridiche + -ioară] (Bot) 1 Cerențel (1) (Geum urbanum). 2 Muștar de câmp (Sinapis arvensis). 3-4 (Îf răd~) Rapiță (Brassica rapa, Brassica napus). 5 Ridiche (10)-sălbatică (Raphanus raphanistrum). 6 Mărțișor (Geum montanum). 7 Călțunul (5)-doamnei (Geum rivale). 8 Micsandră-sălbatică (Erysimum repanelum).

ripac s [At: BORZA, D. 32 / V: râp~ / A: nct / Pl: ? / E: ucr рипак] (Bot; reg) 1 Nap (Brassica napus). 2 Rapiță (Brassica rapa).

NAP sm. 🌿 1 Plantă alimentară, cu flori galbene, a cărei rădăcină, cărnoasă, foarte groasă, de formă sferică, e comestibilă; numită și „broajbă” (Brassica napus esculenta) (🖼 3309): F gol ~, gol de tot, despuiat ¶ 2 Trans. CARTOF ¶ 3 ~-PORCESC sau ~-TURCESC, plantă originară din America boreală, cu tulpina dreaptă, foarte aspră, cu flori galbene, dispuse în capitule, cu rădăcina formată din tubercule numite și „mere-de-pămînt”, „gulii”, „broajbe”, etc. (Helianthus tuberosus) (🖼 3310) ¶ 4 ~-SĂLBATIC, plantă cu tulpina robustă, cu flori gălbui, cu rădăcina subțire; numită și „rapiță-sălbatică” sau „rapiță-de-cîmp” (Brassica rapa campestris) [lat. napus].

RAPIȚĂ s. (BOT.) 1. (Brassica napus și rapa) (reg.) brojbă, nap, navetă, curechi-de-câmp, curechi-sălbatic. 2. rapiță-sălbatică (Nasturtium palustre) v. brâncuță.

rapiță (-țe), s. f. – Plantă (Brassica napus, B. rapa). Sl. rĕpica, sau bg. rapica, sb., cr., slov. repica (Cihac, II, 306; Tiktin; Conev 48), din sl. rĕpa „nap”, cf. mag. repcza.

RAPIȚĂ s. (BOT.) 1. (Brassica napus și rapa) (reg.) brojbă, nap, navetă, curechi-de-cîmp, curechi-sălbatic. 2. rapiță-sălbatică (Nasturtium palustre) = brîncuță.

RÁPIȚĂ (< bg.) s. f. pl. Numele mai multor plante anuale, cultivate și spontane, din fam. brasicacee, cu flori galbene și fructul în formă de silicvă cu numeroase semințe mici. R. mare (colza), cu tulpină înaltă până la 1,6 m, rădăcină pivotantă, are frunze verzi-albăstrii, cele bazale pețiolate, cele mijlocii și superioare sesile (Brassica napus ssp. Oleifera). Există soiuri de primăvară și soiuri de toamnă. Semințele, bogate în ulei (45-48%) sunt folosite în ind. alimentară, a lacurilor și vopselurilor. Este cultivată și ca plantă furajeră. Rădăcina și frunzele au proprietăți depurative, emoliente, dezinfectante, expectorante. R. mică (B. rapa = Campestris ssp. Oleifera), înaltă de 30-40 cm, cu rădăcină subțire, este de asemenea cultivată pentru ulei și ca plantă furajeră. R. sălbatică (B. rapa ssp. sylvestris) de 20-40 cm, este frecventă ca buruiană în culturi, pe terenuri virane, margini de drum. În prezent se urmărește utilizarea uleiului de rapiță pentru obținerea de biocombustibil (pentru motoare Diesel), ca soluție alternativă în contextul crizei petrolului.