rápiță f., pl. e (bg. rapica, repica, rapiță, dim. d. repa, nap; vsl. rĭepa, rĭepica, d. lat. rapa, nap; sîrb. repa, repica). O plantă erbacee cruciferă cultivată p. semințele eĭ, din care se scoate un uleĭ de luminat. (Există doŭă varietățĭ, care se numesc în bot. brássica nápus oleifera [fr. colza] și brássica rápa oleifera [fr. navette]).