3 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPUBLICAN, -Ă, republicani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține republicii, privitor la republică. 2. S. m. și f. Adept al republicii ca formă de guvernământ. – Din it. republicano, fr. républicain.

REPUBLICAN, -Ă, republicani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține republicii, privitor la republică. 2. S. m. și f. Adept al republicii ca formă de guvernământ. – Din it. republicano, fr. républicain.

republican1 sm [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i / E: fr républicain] Pasăre de mărimea unei mierle, care trăiește în grupuri în sudul Africii.

republican2, ~ă [At: IST. AM. 75v/12 / V: (îvr) răp~ / Pl: ~i, ~e / E: lat republicanus, ger Republikaner, fr républicain] 1 a Care aparține republicii (1) Si: (îvr) republic (1), respublicanicesc (1), republicănesc (1), republicesc (1). 2 a Privitor la republică Si: (îvr) republic (2), respublicanicesc (2), republicănesc (2), republicesc (2). 3 av În favoarea republicii (1). 4 smf Adept al republicii ca formă de guvernământ.

REPUBLICAN, -Ă, republicani, -e, adj. Referitor la republică, al republicii; în favoarea republicii. Emigranții noștri fac propagandă republicană. BĂLCESCU, la GHICA, A. 245. ♦ (Substantivat) Adept, partizan al republicii ca formă de guvernămînt. Bălcescu a fost republicanul care a văzut limpede, acum un veac, crudele nedreptăți sociale. SADOVEANU, E. 54. Ai uitat că sînt republicană. CARAGIALE, T. II 110.

REPUBLICAN, -Ă adj. Referitor la republică. ◊ Partid republican = unul dintre cele două mari partide din Statele Unite. // s.m. și f. Adept al republicii ca formă de guvernămînt. [Cf. it. republicano, fr. républicain].

REPUBLICAN s.m. Pasăre de mărimea unei mierle, care trăiește în grupuri în sudul Africii. [< fr. républicain].

REPUBLICAN2, -Ă I. adj. referitor la republică. II. s. m. f. adept al republicii ca formă de guvernământ. (< fr. républicain, it. republicano, lat. republicanus)

REPUBLICAN1 s. m. pasăre de mărimea unei mierle, care trăiește în grupuri în sudul Africii. (< fr. républicain)

REPUBLICAN2 ~i m. 1) Adept al republicii ca formă de guvernământ. 2) Membru al unui partid republican. /<fr. républicaine, lat. republicanus, germ. Republikaner

REPUBLICAN1 ~ă (~i, ~e) Care ține de republică; propriu republicii. Consfătuire ~ă. /<fr. républicaine, lat. republicanus, germ. Republikaner

republican a. ce ține de o republică: guvern republican. ║ m. cel ce preferă republica oricărui alt guvern.

*republicán, -ă adj. (d. republică; fr. républicain). De republică, al republiciĭ: partid, guvern republican. Subst. Partizan al republiciĭ. S. m. Un fel de pasăre care trăĭește în societățĭ în sudu Africiĭ (Republicaniĭ îs de mărimea merlelor și se numesc așa după obiceĭu lor de a trăi la un loc într’un cuib colosal făcut ca o umbrelă în prejuru trunchĭuluĭ unuĭ copac. Într’un asemenea cuĭb încap 300-1000 indivizĭ. Acest cuĭb e alunecos pe deasupra, așa în cît șerpiĭ, care-s ceĭ maĭ marĭ dușmanĭ aĭ păsărilor, nu pot pătrunde în el).

răpublican, ~ă smf, a vz republican2

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

republican (desp. -pu-bli-) adj. m., s. m., pl. republicani; adj. f., s. f. republicană, pl. republicane

republican (-pu-bli-) adj. m., s. m., pl. republicani; adj. f., s. f. republicană, pl. republicane

republican adj. m., s. m. (sil. -bli-), pl. republicani; f. sg. republicană, pl. republicane

Intrare: republican (adj.)
republican1 (adj.) adjectiv
  • silabație: re-pu-bli-can info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • republican
  • republicanul
  • republicanu‑
  • republica
  • republicana
plural
  • republicani
  • republicanii
  • republicane
  • republicanele
genitiv-dativ singular
  • republican
  • republicanului
  • republicane
  • republicanei
plural
  • republicani
  • republicanilor
  • republicane
  • republicanelor
vocativ singular
plural
Intrare: republican (pasăre)
  • silabație: re-pu-bli-can info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • republican
  • republicanul
  • republicanu‑
plural
  • republicani
  • republicanii
genitiv-dativ singular
  • republican
  • republicanului
plural
  • republicani
  • republicanilor
vocativ singular
  • republicanule
  • republicane
plural
  • republicanilor
Intrare: republican (persoană)
  • silabație: re-pu-bli-can info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • republican
  • republicanul
  • republicanu‑
plural
  • republicani
  • republicanii
genitiv-dativ singular
  • republican
  • republicanului
plural
  • republicani
  • republicanilor
vocativ singular
  • republicanule
  • republicane
plural
  • republicanilor
răpublican
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

republican, republicaadjectiv

  • 1. Care aparține republicii, privitor la republică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Emigranții noștri fac propagandă republicană. BĂLCESCU, la GHICA, A. 245. DLRLC
    • 1.1. Partid republican = unul dintre cele două mari partide din Statele Unite. DN
etimologie:

republican, republicanisubstantiv masculin
republica, republicanesubstantiv feminin

  • 1. Adept al republicii ca formă de guvernământ. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Bălcescu a fost republicanul care a văzut limpede, acum un veac, crudele nedreptăți sociale. SADOVEANU, E. 54. DLRLC
    • format_quote Ai uitat că sînt republicană. CARAGIALE, T. II 110. DLRLC
  • 2. Membru al unui partid republican. NODEX
etimologie:

republican, republicanisubstantiv masculin

  • 1. Pasăre de mărimea unei mierle, care trăiește în grupuri în sudul Africii. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.