opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REEDUCAT, -Ă, reeducați, -te, adj. (Despre oameni) Căruia i s-a îndreptat educația (greșită); care a primit o nouă educație. ♦ (Despre infirmi) Deprins să se folosească din nou de partea corpului sau de facultatea psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. – V. reeduca.

REEDUCAT, -Ă, reeducați, -te, adj. (Despre oameni) Căruia i s-a îndreptat educația (greșită); care a primit o nouă educație. ♦ (Despre infirmi) Deprins să se folosească din nou de partea corpului sau de facultatea psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. – V. reeduca.

reeducat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: reeduca] 1 Căruia i s-a corectat educația greșită. 2 Care a primit o nouă educație. 3 (D. infirmi) Deprins să se folosească din nou de partea corpului rămasă sănătoasă.

REEDUCAT, -Ă, reeducați, -te, adj. (Despre o persoană etc.) Care a primit o nouă educație, căruia i s-a refăcut educația (greșită). ♦ (Despre infirmi) Care a fost deprins să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă.

REEDUCA, reeduc, vb. I. Tranz. A îndrepta educația (greșită) a cuiva; a da cuiva o nouă educație. ♦ A deprinde un infirm să se folosească din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. ♦ A deprinde un infirm cu o nouă meserie (adecvată situației sale). – Din fr. rééduquer.

REEDUCA, reeduc, vb. I. Tranz. A îndrepta educația (greșită) a cuiva; a da cuiva o nouă educație. ♦ A deprinde un infirm să se folosească din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. ♦ A deprinde un infirm cu o nouă meserie (adecvată situației sale). – Din fr. rééduquer.

reeduca vt [At: CĂLINESCU, S. 701 / Pzi: reeduc / E: re1- + educa cf fr réeduquer] 1 A reface educația greșită a cuiva. 2 A da cuiva o nouă educație. 3 A deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă. 4 A deprinde un organ să funcționeze din nou. 5 A deprinde un infirm cu o nouă meserie, adecvată situației sale.

REEDUCA, reeduc, vb. I. Tranz. (Cu privire la o persoană, o generație etc.) A reface educația (greșită) a cuiva; a da cuiva educație într-un spirit nou. ♦ A deprinde pe un infirm cu o meserie nouă (pe care o poate face).

REEDUCA vb. I. tr. 1. A reface educația greșită (morală și politică) a cuiva. 2. (Med.) A deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă. ♦ A deprinde un organ să lucreze din nou. [P.i. reeduc. / cf. fr. rééduquer].

REEDUCA vb. tr. 1. a reface educația (greșită) a cuiva. 2. (med.) a deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă; a deprinde un organ să lucreze din nou. (< fr. rééduquer)

A REEDUCA reeduc tranz. (persoane) A educa din nou; a supune unei noi educații. [Sil. -re-e-] /re- + a educa

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reeduca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. reeduc, 2 sg. reeduci, 3 reeducă; conj. prez. 1 sg. să reeduc, 3 să reeduce

reeduca (a ~) vb., ind. prez. 3 reeducă

reeduca vb., ind. prez. 1 sg. reeduc, 3 sg. și pl. reeducă

Intrare: reeducat
reeducat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reeducat
  • reeducatul
  • reeducatu‑
  • reeducată
  • reeducata
plural
  • reeducați
  • reeducații
  • reeducate
  • reeducatele
genitiv-dativ singular
  • reeducat
  • reeducatului
  • reeducate
  • reeducatei
plural
  • reeducați
  • reeducaților
  • reeducate
  • reeducatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: reeduca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reeduca
  • reeducare
  • reeducat
  • reeducatu‑
  • reeducând
  • reeducându‑
 singular plural
  • reeducă
  • reeducați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reeduc
 (să)
  • reeduc
  • reeducam
  • reeducai
  • reeducasem
a II-a (tu)
  • reeduci
 (să)
  • reeduci
  • reeducai
  • reeducași
  • reeducaseși
a III-a (el, ea)
  • reeducă
 (să)
  • reeduce
  • reeduca
  • reeducă
  • reeducase
plural I (noi)
  • reeducăm
 (să)
  • reeducăm
  • reeducam
  • reeducarăm
  • reeducaserăm
  • reeducasem
a II-a (voi)
  • reeducați
 (să)
  • reeducați
  • reeducați
  • reeducarăți
  • reeducaserăți
  • reeducaseți
a III-a (ei, ele)
  • reeducă
 (să)
  • reeduce
  • reeducau
  • reeducară
  • reeducaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reeducat, reeducatăadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Căruia i s-a îndreptat educația (greșită); care a primit o nouă educație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. (Despre infirmi) Deprins să se folosească din nou de partea corpului sau de facultatea psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi reeduca DEX '98 DEX '09

reeduca, reeducverb

  • 1. A îndrepta educația (greșită) a cuiva; a da cuiva o nouă educație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. A deprinde un infirm să se folosească din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. A deprinde un infirm cu o nouă meserie (adecvată situației sale). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.