9 definiții pentru rabinic
Explicative DEX
RABINIC, -Ă, rabinici, -ce, adj. De rabin. – Din germ. rabinisch, fr. rabbinique.
RABINIC, -Ă, rabinici, -ce, adj. De rabin. – Din germ. rabinisch, fr. rabbinique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
rabinic, ~ă a [At: VALIAN, V. / Pl: ~ici, ~ice / E: ger rabbinisch, fr rabbinique] 1 Care aparține rabinului (1). 2 Referitor la rabin (1). 3 Specific rabinului (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RABINIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la rabini, caracteristic rabinilor. [Cf. fr. rabbinique, germ. rabinisch].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RABINIC, -Ă adj. propriu rabinilor. ♦ limbă ~ă (sau talmudică) = limbă ebraică postbiblică. (< fr. rabbinique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rabinic a. particular rabinilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*rabínic, -ă adj. (d. rabin, fr. rabbinique). De rabin: școală rabinică. Fig. Perfid, înșelător, de șarlatan: procedură rabinică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
rabinic adj. m., pl. rabinici; f. rabinică, pl. rabinice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rabinic adj. m., pl. rabinici; f. rabinică, pl. rabinice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rabinic adj. m., pl. rabinici; f. sg. rabinică, pl. rabinice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
rabinic, rabinicăadjectiv
- 1. De rabin. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Limbă rabinică (sau talmudică) = limbă ebraică postbiblică. MDN '00
-
etimologie:
- rabinisch DEX '09 DEX '98 DN
- rabbinique DEX '09 DEX '98 DN