7 definiții pentru putrescent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUTRESCENT, -Ă, putrescenți, -te, adj. (Livr.) Care a intrat în putrefacție. – Din fr. putrescent.
PUTRESCENT, -Ă, putrescenți, -te, adj. (Livr.) Care a intrat în putrefacție. – Din fr. putrescent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
putrescent, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~nți / E: fr putrescent] (Liv) Care a intrat în putrefacție (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUTRESCENT, -Ă adj. Intrat în putrefacție. [< fr. putrescent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUTRESCENT, -Ă adj. pe cale de putrefacție. (< fr. putrescent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
putrescent (livr.) (desp. pu-tres-) adj. m., pl. putrescenți; f. putrescentă, pl. putrescente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
putrescent (livr.) (pu-tres-) adj. m., pl. putrescenți; f. putrescentă, pl. putrescente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
putrescent adj. m. (sil. -tres-), pl. putrescenți; f. sg. putrescentă, pl. putrescente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: pu-tres-cent
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
putrescent, putrescentăadjectiv
- 1. Care a intrat în putrefacție. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
etimologie:
- putrescent DEX '09 DEX '98 DN MDN '00