psalmodiere sf [At: DDRF / V: (înv) ~iare / P: ~di-e~ / E: psalmodia] 1-2 Psalmodie (1-2).

PSALMODIERE s.f. Acțiunea de a psalmodia și rezultatul ei. [Pron. -di-e-. / < psalmodia].

psalmodia vt(a) [At: HELIADE, O. I, 120/ P: ~di-a / Pzi: ~iez / E: fr psalmodier] 1 (C. i. psalmi, rugăciuni, cântări religioase) A cânta în biserică, după un anumit tipic Si: (înv) a psălmui. 2 A spune cu glas monoton, uniform, neexpresiv.

psalmodiare sf vz psalmodiere

PSALMODIA, psalmodiez, vb. I. Tranz. A cînta sau a recita în biserică rugăciuni, psalmi și alte cîntări religioase. Purtînd pe cap turbanul Țesut din verde ibrișim, Psalmodiază Alcoranul (= Coranul). MACEDONSKI, O. I 55. ♦ Fig. A cînta, a citi sau a recita ceva monoton, fără nuanțe expresive. Am auzit un biet rapsod psalmodiind cîntecul bătrînesc al lui Toma Alimoș, acompaniat monoton și trist dintr-o cobză. IBRĂILEANU, S. 15. În poezie s-a început a se rupe cu învechitele tradițiuni ale poeziei intime și personale, ale acelei poezii de dor și de jale, în care psalmodiau necurmat și pe aceeași coardă dureri reale sau imaginare. MACEDONSKI, O. IV 8. – Pronunțat: -di-a.

PSALMODIA vb. I. tr. A cînta sau a recita psalmi în biserică; (p. ext.) a cînta, a citi monoton. [Pron. -di-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. psalmodier].

PSALMODIA vb. tr. a cânta, a recita psalmi, rugăciuni sau alte cântări religioase; (p. ext.) a cânta, a citi monoton. (< fr. psalmodier)

A PSALMODIA ~ez tranz. 1) (rugăciuni sau alte cântări religioase) A intona în mod solemn (ca pe un psalm). 2) A citi, a declama sau a cânta în mod monoton; a face să se audă ca un psalm. /<fr. psalmodier

psalmodià v. 1. a cânta psalmi in biserică; 2. a recita monoton.

*psalmodiéz v. intr. (gr. psalmodiázo, psalmodó, fr. psalmodier; lat. psalmizare). Cînt psalmĭ în biserică. Fig. Recitez monoton. – Vechĭ psălmuĭesc (d. psalm).

psalmodiere (desp. -di-e-) s. f., g.-d. art. psalmodierii; pl. psalmodieri

psalmodiere (-di-e-) s. f., g.-d. art. psalmodierii; pl. psalmodieri

psalmodiere s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. psalmodierii; pl. psalmodieri

psalmodia (a ~) (desp. -di-a) vb., ind. prez. 1 sg. psalmodiez (desp. -di-ez), 3 psalmodiază, 1 pl. psalmodiem; conj. prez. 1 sg. să psalmodiez, 3 să psalmodieze; ger. psalmodiind (desp. -di-ind)

psalmodia (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 psalmodiază, 1 pl. psalmodiem (-di-em); conj. prez. 3 să psalmodieze; ger. psalmodiind (-di-ind)

psalmodia vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. psalmodiez, 3 sg. și pl. psalmodiază, 1 pl. psalmodiem (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. psalmodieze; ger. psalmodiind (sil. -di-ind)

PSALMODIERE s. (BIS.) (rar) psălmuire.

PSALMODIERE s. (BIS.) (rar) psălmuire.

PSALMODIA vb. (BIS.) (înv.) a psălmui.

PSALMODIA vb. (BIS.) (înv.) a psălmui.^[1]