2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERCALAT, -Ă, intercalați, -te, adj. Care este introdus, adăugat, așezat printre. – V. intercala.

intercalat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: intercala] 1 Care este introdus printre altele Si: intercalar (1). 2 (Grm; șîs propoziție ~ă) Propoziție inserată între părțile altei propoziții.

INTERCALAT, -Ă, intercalați, -te, adj. Care este introdus, adăugat, pus printre altele. – V. intercala.

INTERCALA, intercalez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) introduce ceva într-un șir, a (se) adăuga între altele, a (se) așeza ceva printre... – Din fr. (s’)intercaler, lat. intercalare.

intercala vtr [At: I. IONESCU, M. 59 / Pzi: ~lez / E: fr intercaler, lat intercalare] 1-2 A (se) introduce ceva într-un șir. 3-4 A (se) adăuga printre altele Cf a introduce.

INTERCALA, intercalez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) introduce ceva într-un șir, a (se) adăuga între altele, a (se) pune ceva printre... – Din fr. (s’)intercaler, lat. intercalare.

INTERCALA, intercalez, vb. I. Tranz. A introduce ceva într-un șir; a adăuga, a așeza ceva între alte lucruri; a pune printre altele. V. insera. Intercalează fișele în catalogul alfabetic.Eu sînt de părere că trebuie să intercalăm un cuvînt sau două. CAMIL PETRESCU, O. II 496. ◊ Refl. Rămase înadins în urmă și se intercală între dînșii. C. PETRESCU, C. V. 295. Între munte unde prosperă plantele furajere și cîmpia, unde se face grîul cel mai mult și mai bun se intercalează pădurile, dealurile și văile. I. IONESCU, M. 59.

INTERCALA vb. I. tr. A introduce ceva într-un șir, a adăuga între altele. V. insera. [< fr. intercaler, it., lat. intercalare].

INTERCALA vb. tr., refl. a (se) introduce într-un șir, a (se) adăuga între altele. (< fr. /s’/intercaler, lat. intercalare)

A INTERCALA ~ez tranz. A face să se intercaleze. /<fr. (s’)intercaler, lat. intercalare

A SE INTERCALA se ~ea intranz. A se introduce într-o serie sau într-un ansamblu. /<fr. (s’)intercaler, lat. intercalare

intercalà v. 1. a adăogă o zi lui Fevruarie în anii bisecți; 2. a pune printr’ altele, a adăoga după aceea.

*intercaléz v. tr. (lat. intér-calo, -áre, d. calare, a convoca, a anunța. V. calendar). Adaug o zi luĭ Februariŭ din patru în patru anĭ. Pin ext. Pun între, adaug între ceva scris: intercalez un cuvînt într’o frază scrisă deja, un vers într’o poezie, o foaĭe într’o carte.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

intercala (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. intercalez, 3 intercalea; conj. prez. 1 sg. să intercalez, 3 să intercaleze

intercala (a ~) vb., ind. prez. 3 intercalea

intercala vb., ind. prez. 1 sg. intercalez, 3 sg. și pl. intercalea

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INTERCALAT, -Ă adj. (< intercala < fr. intercaler, cf. it., lat. intercalare): în sintagmele parte de propoziție intercalată și propoziție intercalată (v.).

Intrare: intercalat
intercalat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intercalat
  • intercalatul
  • intercalatu‑
  • intercala
  • intercalata
plural
  • intercalați
  • intercalații
  • intercalate
  • intercalatele
genitiv-dativ singular
  • intercalat
  • intercalatului
  • intercalate
  • intercalatei
plural
  • intercalați
  • intercalaților
  • intercalate
  • intercalatelor
vocativ singular
plural
Intrare: intercala
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intercala
  • intercalare
  • intercalat
  • intercalatu‑
  • intercalând
  • intercalându‑
singular plural
  • intercalea
  • intercalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • intercalez
(să)
  • intercalez
  • intercalam
  • intercalai
  • intercalasem
a II-a (tu)
  • intercalezi
(să)
  • intercalezi
  • intercalai
  • intercalași
  • intercalaseși
a III-a (el, ea)
  • intercalea
(să)
  • intercaleze
  • intercala
  • intercală
  • intercalase
plural I (noi)
  • intercalăm
(să)
  • intercalăm
  • intercalam
  • intercalarăm
  • intercalaserăm
  • intercalasem
a II-a (voi)
  • intercalați
(să)
  • intercalați
  • intercalați
  • intercalarăți
  • intercalaserăți
  • intercalaseți
a III-a (ei, ele)
  • intercalea
(să)
  • intercaleze
  • intercalau
  • intercala
  • intercalaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

intercalat, intercalaadjectiv

  • 1. Care este introdus, adăugat, așezat printre. DEX '09
etimologie:
  • vezi intercala DEX '98 DEX '09

intercala, intercalezverb

  • 1. A (se) introduce ceva într-un șir, a (se) adăuga între altele, a (se) așeza ceva printre... DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Intercalează fișele în catalogul alfabetic. DLRLC
    • format_quote Eu sînt de părere că trebuie să intercalăm un cuvînt sau două. CAMIL PETRESCU, O. II 496. DLRLC
    • format_quote Rămase înadins în urmă și se intercală între dînșii. C. PETRESCU, C. V. 295. DLRLC
    • format_quote Între munte unde prosperă plantele furajere și cîmpia, unde se face grîul cel mai mult și mai bun se intercalează pădurile, dealurile și văile. I. IONESCU, M. 59. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.