9 definiții pentru incub
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCUB s. m. Spirit rău despre care se crede că chinuiește oamenii (mai ales femeile) în timpul somnului. – Din fr. incube.
INCUB s. m. Spirit rău despre care se crede că chinuiește oamenii (mai ales femeile) în timpul somnului. – Din fr. incube.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incub sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: fr incube] Spirit rău care chinuiește oamenii, mai ales femeile, în timpul somnului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCUB s.m. (op. sucub) Demon masculin despre care se presupunea că chinuiește oamenii (mai ales femeile) în somn. [< fr. incube, cf. lat. incubus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCUB s. m. 1. demon masculin despre care se presupunea că abuzează de femei în somn. 2. (jur.) persoană care are un ascendent puternic asupra altei persoane (sucub), pe care o poate sugestiona. (< fr. incube, lat. incubus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incub m. un fel de demon răufăcător.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) incúb m. (fr. incube, lat. incubus. V. incub 2). Demon răŭ care, după superstițiune, intră în om cînd doarme.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incub s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incub s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incub s. m., pl. incubi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
incub, incubisubstantiv masculin
- 1. Spirit rău despre care se crede că chinuiește oamenii (mai ales femeile) în timpul somnului. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Persoană care are un ascendent puternic asupra altei persoane (sucub), pe care o poate sugestiona. MDN '00
etimologie:
- incube DEX '09 DEX '98 DN