9 definiții pentru heliodor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HELIODOR s. n. Varietate galbenă, transparentă de beril, care conține puțin oxid de fier și este o piatră prețioasă. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliodore.
HELIODOR s. n. Varietate galbenă, transparentă de beril, care conține puțin oxid de fier și este o piatră prețioasă. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliodore.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
heliodor sn [At: DEX / P: ~li-o~ / E: fr héliodore] Varietate galbenă, transparentă de beril, care conține puțin oxid de fier și este o piatră prețioasă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HELIODOR s.n. (Geol.) Varietate de beril de culoare galben-verzuie. [Pron. -li-o-. / < fr. héliodore].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HELIODOR s. n. varietate de beril galben-verzui, transparent, piatră prețioasă. (< fr. héliodore)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HELIODOR n. Piatră prețioasă de culoare galbenă, transparentă, fiind o varietate a beriliului. /<fr. héliodore
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
heliodor (desp. -li-o-) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
heliodor (-li-o-) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
heliodor s. n. (sil. -li-o-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
HELIODOR (HELIODOROS) din Emesa (sec. 3), scriitor grec. Romanul său „Etiopica”, în care, prin intermediul unei intrigi stufoase, este redată povestea de dragoste dintre Theagene și Haricleea, a avut, în Evul Mediu, o mare circulație în Bizanț și în restul Europei. A fost tradus în limba română de logofătul Toma Dimitriu, din Iași (1772-1773). În Moldova a circulat și sub denumirea de Iliodor.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: he-li-o-dor
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
heliodorsubstantiv neutru
- 1. Varietate galbenă, transparentă de beril, care conține puțin oxid de fier și este o piatră prețioasă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- héliodore DEX '09 DEX '98 DN