colaborator, ~oare smf, a [At: RUSSO, S. 79 / Pl: ~i, ~oare / E: fr collaborateur] 1-4 (Persoană) care colaborează (1-2) (la o acțiune, lucrare sau publicație).

COLABORATOR, -OARE, colaboratori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care lucrează în colaborare cu cineva la îndeplinirea unei munci. Persoană care ia parte, ca autor, la elaborarea unei publicații periodice sau a unei opere mai vaste. Am ajuns... colaborator la revista «Flacăra». GALACTION, O. I 31. Colaboratorii «Romîniei literare»... nu au impus romînilor nici gramatice, nici altă scriere după iscodirile închipuirii lor. RUSSO, O. 74. 2. Persoană care lucrează (făcînd parte dintr-un colectiv) într-o instituție de cultură. Însușindu-și în mod temeinic învățătura marxist-leninistă, legînd cercetările de practica transformării socialiste a agriculturii, colaboratorii secției de economie agrară a Institutului de cercetări agronomice vor izbuti să elaboreze lucrări valoroase. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 5/3. ◊ Colaborator științific = persoană care lucrează într-un institut de cercetări științifice.

COLABORATOR, -OARE s.m. și f. Cel care colaborează cu cineva la o lucrare, la elaborarea unei opere științifice, artistice etc. ♦ Cel care lucrează într-o instituție, fără a fi salariatul ei permanent. [Cf. fr. collaborateur].

COLABORATOR, -OARE s. m. f. cel care colaborează. ◊ cel care lucrează într-o instituție, fără a fi salariatul ei permanent. (< fr. collaborateur)

COLABORATOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. 1) Persoană care colaborează. 2) Persoană care participă în calitate de autor de articole, studii etc. la o publicație periodică. ~ la un ziar. 3) Persoană care lucrează într-o instituție științifică sau de cultură. ~ științific. /<fr. collaborateur

*colaboratór, -oáre adj. și s. Care colaborează.

colaboratoare s. f., g.-d. art. colaboratoarei; pl. colaboratoare

colaboratoare s. f., g.-d. art. colaboratoarei; pl. colaboratoare

colaboratoare s. f., g.-d. art. colaboratoarei; pl. colaboratoare

COLABORATOARE s. (înv.) soață. (~ la o lucrare.)

COLABORATOARE s. (înv.) soață (~ la o lucrare.)

COLABORATOR s. (înv.) conlucrător. (Are un ~ foarte capabil.)

COLABORATOR s. (înv.) conlucrător. (Are un ~ foarte capabil.)