12 definiții pentru chimist
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHIMIST, -Ă, chimiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul chimiei, specialist în chimie. – Din fr. chimiste.
CHIMIST, -Ă, chimiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul chimiei, specialist în chimie. – Din fr. chimiste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
chimist, ~ă smf [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: fr chimiste] 1 Persoană care se ocupă cu chimia (1). 2 Specialist în chimie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIMIST, -Ă, chimiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul chimiei, specialist în această știință.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIMIST, -Ă, chimiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul chimiei, care este specialistă în această știință. – Fr. chimiste.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CHIMIST, -Ă s.m. și f. Specialist în chimie. [Cf. fr. chimiste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHIMIST, -Ă s. m. f. specialist în chimie. (< fr. chimiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CHIMIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Specialist în chimie. ~-biolog. /<fr. chimiste
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chimist m. cel ce se ocupă cu chimia.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*chimíst, -ă s. (d. chimie; fr. chimiste). Persoană care se ocupă de chimie. – Maĭ rar himist.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chimist s. m., pl. chimiști
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
chimist s. m., pl. chimiști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chimist s. m., pl. chimiști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
chimist, chimiștisubstantiv masculin chimistă, chimistesubstantiv feminin
- 1. Persoană care se ocupă cu studiul chimiei, specialist în chimie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- chimiste DEX '09 DEX '98 DN