14 definiții pentru breloc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRELOC, brelocuri, s. n. Mică podoabă sau amuletă care se poartă atârnată la gât, la ceas sau la brățară; mică piesă de care se prind cheile. – Din fr. breloque.

breloc sn [At: DA / Pl: ~uri / E: fr breloque] 1 Obiect (de podoabă) de care se poartă atârnate cheile. 2 Mică podoabă sau amuletă atârnată de gât, la ceas sau la brățară.

breloc s.n. Podoabă sau amuletă, de dimensiuni mici, care se poartă atîrnată la gît, la ceas, la brățară, la legătura cu chei etc. Lanțul greu de aur cu breloc la vestă (CĂL.). • pl. -uri. /<fr. breloque.

BRELOC, brelocuri, s. n. Mică podoabă sau amuletă care se poartă atârnată la gât, la ceas sau la brățară. – Din fr. breloque.

BRELOC, brelocuri, s. n. (Rar) Podoabă de mică valoare (reprezentînd, de obicei, un animal sau un obiect în miniatură), care se poartă la gît (atîrnată de o panglică sau de un lănțișor), la ceasornic, la brățară etc. Pietre prețioase, brelocuri, Statui culcate pe socluri. BARANGA, V. A. 12.

BRELOC, brelocuri, s. n. Mică podoabă care se poartă la gît, la ceasornic sau la brățară (reprezentînd un animal sau un obiect în miniatură). – Fr. breloque.

BRELOC s.n. Podoabă purtată mai ales la ceasornic, la gît etc. [Pl. -uri. / < fr. breloque].

BRELOC s. n. podoabă, amuletă purtată la ceas, la gât etc. (< fr. breloque)

BRELOC ~uri n. Podoabă de dimensiuni mici, purtată la gât, la brățară sau la ceasornic. /<fr. breloque

breloc n. scule de mică valoare ce se leagă de lanțul unui ceasornic.

*brelóc n., pl. oace saŭ urĭ (fr. breloque, f.) Bijuterie maĭ mică purtată atîrnată, mărțișor, marț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: breloc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • breloc
  • brelocul
  • brelocu‑
plural
  • brelocuri
  • brelocurile
genitiv-dativ singular
  • breloc
  • brelocului
plural
  • brelocuri
  • brelocurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

breloc, brelocurisubstantiv neutru

  • 1. Mică podoabă sau amuletă care se poartă atârnată la gât, la ceas sau la brățară; mică piesă de care se prind cheile. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Pietre prețioase, brelocuri, Statui culcate pe socluri. BARANGA, V. A. 12. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.