BODYGUARD, bodyguarzi, s. m. Gardă de corp; p. ext. paznic. [Pr.: bodiguard, badigard. – Var. bodigard s. m.] – Din engl. body-guard.

bodyguard [’bodigard] s.m. Gardă de corp; apărător, persoană care păzește pe cineva. • scris și bodigard. pl. -zi. /<engl. bodyguard.

BODYGUARD [BĂDI-GARD] s. m. gardă de corp, pază (a cuiva); gorilă (2). (< engl. bodyguard)

BODIGARD s. m. v. bodyguard.

bodigard s.m. v. bodyguard.

body-guard s. m. f. ♦ 1. Gardă de corp ◊ „Doi body-guards proptesc intrarea [...] Triază oamenii.” Curierul rom. 2 II 93 p. 7. ◊ „C.V.T. i-a asmuțit pe cei 3 bodyguards, strigându-le: «Puneți mâna pe ăsta și bateți-l».” R.l. 29 V 93 p. 3; v. și 13 IV 93 p. 7; v. și economie de piață. ♦ 2. (impropriu) Paznic ◊ „V.C, bodyguard la hora din satul [...]” Ev.z. 260/93 p. 10 [scris și bodi-guard] (din engl. bodyguard; R. Zafiu în Luc. 20/1993)

femeie-bodyguard s. f. Femeie care îndeplinește funcția de bodyguard ◊ „Prințesa Diana e protejată de o femeie-bodyguard.” Ev.z. 259/93 p. 6 //din femeie + bodyguard; R. Zafiu în Luc. 20/93 p. 4//

!bodyguard (engl.) [pron. rom. badigard] s. m., pl. bodyguarzi [pron. badigarzⁱ]

bodyguard (angl.) [pron. bodigard / badigard] (-guard) / bodigard s. m., pl. bodyguarzi / bodigarzi

bodigard v. bodyguard.

BODYGUARD s. gardă de corp, (fig. peior.) gorilă.