6 definiții pentru barbotină
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
barbotínă s.f. Masă ceramică fluidă din care se fasonează (prin turnare în forme de ipsos) produse ceramice cu profil complicat și cu goluri interioare. • pl. -e. /<fr. barbotine.
BARBOTINĂ s.f. Pastă cu care se lipesc ornamentele și torțile pe obiectele de ceramică. ♦ Decorație executată cu o asemenea pastă pe porțelan sau pe faianță. [< fr. barbotine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BARBOTINĂ s. f. 1. pastă diluată vitrifiabilă cu care se lipesc ornamentele și toartele pe obiectele de ceramică. 2. decorație cu o asemenea pastă pe porțelan sau pe faianță. (< fr. barbotine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
barbotină s. f., g.-d. art. barbotinei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
barbotină s. f., g.-d. art. barbotinei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
barbotină s. f., g.-d. art. barbotinei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
barbotinăsubstantiv feminin
- 1. Pastă cu care se lipesc ornamentele și torțile pe obiectele de ceramică. DN
- 1.1. Decorație executată cu o asemenea pastă pe porțelan sau pe faianță. DN
-
etimologie:
- barbotine DN