12 definiții pentru antrenament

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTRENAMENT, antrenamente, s. n. 1. Proces de instruire sistematică, fizică, psihică etc., în scopul obținerii unor performanțe (sportive). 2. Exercițiu metodic la care este supus un organ, un aparat sau întregul organism animal, în scopul obținerii unei producții superioare. – Din fr. entrainement.

antrenament sn [At: CĂLINESCU, E. O. II, 26 / Pl: ~e / E: fr entraînement] 1 Proces de pregătire a unui sportiv. 2-3 Exercițiu fizic sau mental folosit la antrenament (1).

ANTRENAMENT, antrenamente, s. n. 1. Proces complex și sistematic de pregătire a unui sportiv, a unui cal etc. pentru a avea o bună comportare în competițiile sportive, în scopul obținerii unor performanțe. 2. Exercițiu metodic la care este supus un organ, un aparat sau întregul organism animal, în scopul obținerii unui producții superioare. – Din fr. entrainement.

ANTRENAMENT, antrenamente, s. n. Acțiunea de a (se) antrena (1); serie de exerciții metodice în vederea dezvoltării calităților unui sportiv. Un numeros colectiv de profesori și antrenori de gimnastică, împărțiți pe grupe, conduc antrenamentele. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2705.

ANTRENAMENT, antrenamente, s. n. Serie de exerciții metodice în vederea dezvoltării calităților unui sportiv. – După fr. entraînement.

ANTRENAMENT s.n. 1. Exerciții metodice pentru antrenarea unui sportiv. 2. (Zoot.) Exercițiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obținerii unei producții superioare. [< fr. entrainement].

ANTRENAMENT s. n. 1. complex de exerciții desfășurate sistematic pentru antrenarea unui sportiv, dansator, a vocii unui cântăreț etc. 2. exercițiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obținerii unei producții superioare. (< fr. entraînement)

ANTRENAMENT ~e n. 1) Proces complex de antrenare a unui sportiv sau a unei echipe sportive în scopul obținerii unei performanțe. 2) Exercițiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism în scopul obținerii unor performanțe superioare. /<fr. entrainement

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

antrenament s. n., pl. antrenamente

antrenament s. n., pl. antrenamente

antrenament s. n., pl. antrenamente

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ANTRENAMENT VESTIBULAR activitate complexă destinată măririi rezistenței organismului la efectele stimulilor vestibulari din timpul zborului, incluzând exerciții fizice, expunere gradată a organismului la accelerații unghiulare sau lineare și antrenament la bordul aeronavelor, urmărind realizarea obișnuinței omului de a se orienta în spațiu fără riscul unori tulburări ale aparatului vestibular.

Intrare: antrenament
antrenament substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antrenament
  • antrenamentul
  • antrenamentu‑
plural
  • antrenamente
  • antrenamentele
genitiv-dativ singular
  • antrenament
  • antrenamentului
plural
  • antrenamente
  • antrenamentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

antrenament, antrenamentesubstantiv neutru

  • 1. Proces de instruire sistematică, fizică, psihică etc., în scopul obținerii unor performanțe (sportive). DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Un numeros colectiv de profesori și antrenori de gimnastică, împărțiți pe grupe, conduc antrenamentele. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2705. DLRLC
  • 2. Exercițiu metodic la care este supus un organ, un aparat sau întregul organism animal, în scopul obținerii unei producții superioare. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.