7 definiții pentru întrepătrunde
Explicative DEX
ÎNTREPĂTRUNDE, întrepătrund, vb. III. Refl. recipr. A se pătrunde reciproc. – Între1- + pătrunde.
ÎNTREPĂTRUNDE, întrepătrund, vb. III. Refl. recipr. A se pătrunde reciproc. – Între1- + pătrunde.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
întrepătrunde vrr [At: DA ms / Pzi: întrepătrund / E: între + pătrunde] 1 A se pătrunde reciproc. 2 (Fig) A se amesteca.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTREPĂTRUNDE, întrepătrund, vb. III. Refl. reciproc. A se pătrunde unul pe altul, a străbate unul prin altul. O zeamă carnală se întrepătrunde cu plăcile metalice, împrăștiind un miros de oaie opărită. SAHIA, N. 34.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE ÎNTREPĂTRUNDE pers. 3 se întrepătrund intranz. A se pătrunde reciproc (cu cineva sau ceva). [Sil. în-tre-pă-trun-] /între- + a pătrunde
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
întrepătrunde (a se ~) (desp. -pă-trun-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă întrepătrund, 2 sg. te întrepătrunzi, 3 sg. se întrepătrunde, perf. s. 1 sg. mă întrepătrunsei, 1 pl. ne întrepătrunserăm, m.m.c.p. 1 pl. ne întrepătrunseserăm; conj. prez. 1 sg. să mă întrepătrund, 3 să se întrepătrundă; imper. 2 sg. afirm. întrepătrunde-te; ger. întrepătrunzându-mă; part. întrepătruns
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!întrepătrunde (a se ~) (-pă-trun-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se întrepătrunde, imperf. 3 sg. se întrepătrundea, perf. s. 3 sg. se întrepătrunse; conj. prez. 3 să se întrepătrundă; ger. întrepătrunzându-se; part. întrepătruns
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
întrepătrunde vb. pătrunde
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -pă-trun-de
| verb (V627) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
întrepătrunde, întrepătrundverb
- 1. A se pătrunde reciproc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O zeamă carnală se întrepătrunde cu plăcile metalice, împrăștiind un miros de oaie opărită. SAHIA, N. 34. DLRLC
-
etimologie:
- Între- + pătrunde DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.